În cadrul conferinței, primarul orașului Timișoara, Dominic Fritz, a abordat subiectul transformării orașului prin intermediul culturii și a evidențiat relația strânsă a Timișoarei cu Europa. Acesta a împărtășit, de asemenea, planurile pentru viitorul orașului.
„Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, încheind parteneriate cu Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, și peste 20 de milioane de lei au constituit contribuțiile lor.
Deși probabil întrebarea de pe buzele tuturor este câți bani s-au investit în această capitală, amintesc că programul a fost unul multianual și sunt peste 20 de milioane de euro investiți de cei trei finanțatori pe toată durata proiectului, inclusiv anul acesta. În ceea ce privește Primăria Timișoara, pot să spun că doar anul acesta bugetul total pentru instituțiile de cultură și Centrul de Proiecte, fără investițiile separate, a fost de aproape 30 de milioane de euro, 145 de milioane de lei.
Din această sumă, jumătate a fost pentru acest an de Capitală Culturală, dar cultura în Timișoara este finanțată într-un mod consistent oricum.
Dacă vorbim de al doilea obiectiv al capitalei culturale și de expunerea națională și internațională, au fost peste 40 de mii de apariții având ca subiect doar capitala culturală în media și valoarea media doar a celor din presa națională a fost de 20 milioane de euro. Am apărut în multe publicații internaționale, de la The Independent la The New York Times, deci Timișoara chiar a reușit să se impună pe scena internațională.
Am dus această diplomație a Timișoarei și în afara țării, în 15 Institute Culturale Române au avut loc evenimente care au avut ca tema această capitală europeană.
Președintele Consiliului Județean, Alin Nica, a adus în discuție potențialul turismului cultural în regiune, subliniind importanța facilitării accesului publicului larg la evenimente culturale. De asemenea, a evidențiat potențialul titlului de Capitală Europeană a Culturii, subliniind impactul pozitiv pe care acest titlu îl are asupra întregii regiuni.
„Ceea ce ne-am propus a fost să implementăm o viziune complementară cu ceea ce și-a propus Primăria Timișoara. Dacă Primăria și-a propus să meargă pe orizontală și să cuprindă toate cartierele cu această efervescență a culturii, noi ne-am propus să mergem pe verticală, să punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și impactul major, să aducem laolaltă foarte mulți timișoreni și vizitatori și să răspândim teritorial efectele pozitive ale titlului de capitală, chiar dacă dosarul de candidatură al Timișoara nu avea o componentă teritorială pregnantă în afara Timișoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sânnicolau Mare cu Retracing Bartok, la Peștera Românești într-o incursiune inedită a muzicii clasice.
Nu în ultimul rând, când vorbim de excelență artistică, ne-am gândit să facem aceste evenimente care să dea o dimensiune europeană acestui titlu. Îmi spunea un prieten din Viena că a fost foarte mândru să vadă zilele acestea afișe cu Constantin Brâncuși. Cred că acest apogeu al programului Cultural reprezintă o veritabilă carte de vizită pentru Timișoara mulți ani de acum încolo. Ar fi trebuit să avem mai multe evenimente de anvergură care să fie pe billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranță Timișoara are oportunitatea de acum ca în anii următori să facă acest lucru și aceasta a fost doar încălzirea pentru ce va urma.
Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural național Timișoara 2023, a vorbit despre impactul programului asupra diverselor comunități și categorii de public, subliniind efectele acestuia asupra sectorului cultural la nivel local și național. În prezentare, a abordat temele curente ale agendei europene prin intermediul programului și a evidențiat consecințele acestuia asupra diferitelor grupuri sociale și comunități, punând accentul pe contribuția la dezvoltarea sectorului cultural în ansamblu.
Din perspectiva Centrului de Proiecte și a rolului său în implementarea acestui program, nu pot să spun decât că rolul acestuia a fost unul complex și acest lucru a decurs din mai multe roluri pe care le-a îndeplinit în această perioadă: a fost principala autoritate finanțatoare a programului, responsabil de coerența artistică și coordonarea strategică prin găzduirea echipei curatoriale, responsabil și de relația cu Comisia Europeană și coordonator al procesului de monitorizare și evaluare a impactului acestui program. Astfel, sunt în curs de achiziționare trei studii ale căror rezultate vor fi publicate anul viitor și anume: unul despre evoluția scenei culturale, un studiu dedicat implicării publicului și un studiu dedicat guvernanței programului cultural Timișoara 2023.
În punctul central pentru noi a fost Power Station, o componentă dedicată creșterii capacitării sectorului cultural și cred că acest program devine unul central pentru activitatea Centrului de Proiecte în perioada următoare și să nu uităm de rolul de organizator de evenimente cu rolul de reprezentare.
Cel mai important, un lucru care nu s-a văzut atât de mult, a fost rolul Centrului în negocierile legislative care s-au purtat pentru a asigura un cadru legislativ cât mai solid pentru finanțarea proiectelor culturale în anii următori și, de asemenea, activitatea Centrului de Proiecte în managementul spațiilor de care au beneficiat operatorii culturali anul acesta.
Pe plan local, programul a contribuit la o platformă care a încurajat artiștii locali și internaționali să-și împărtășească creațiile și să sublinieze aspecte culturale fundamentale, cum ar fi dreptul la identitate, la liberă exprimare și la solidaritate. Sunt criterii esențiale pentru care Timișoara a primit premiul Melina Mercouri anul acesta și, de asemenea, multe dintre proiecte au integrat teme sociale și s-au străduit să adapteze conținutul cultural pentru persoane cu abilități diferite de înțelegere și participare. Acesta a fost un criteriu important pentru noi în toate evenimentele cu rol reprezentativ pe care le-am organizat.
Eforturile Centrului de Proiecte au fost la fel de mari și în a extinde programul cultural, avand 13 linii de finanțare pe care le-a lansat anul acesta, ceea ce a făcut ca întregul ecosistem să aibă o creștere de 2.4 față de 2021, iar într-o statistică a rezultat că s-au format de două ori mai multe parteneriate comparativ cu cele de la începutul anului.
Simion Giurcă, Asociația pentru promovarea Timișoarei:
Timișoara a avut, până la acest moment, peste 800.000 de nopți de cazare, iar media nopților petrecute de turiști în oraș este de 2.25 nopți. Undeva în luna februarie vom avea date complete despre ce a însemnat turismul în Timișoara din anul capitalei europene a culturii.
Cifrele din comunicare arată succesul pe care acest an l-a avut. În 2023, în Timișoara s-au acreditat 253 jurnaliști români din presa locală, centrală și națională și 86 jurnaliști străini din țări precum Croația, Grecia, Serbia, Germania, Italia, Franța , Portugalia, Ungaria, iar lista poate continua.
Anul acesta, șapte rezidențe radio au realizat și transmis emisiuni în direct din Piața Unirii, iar trei dintre ele au ajuns chiar de două ori. Astfel, au fost zece rezidențe radio și o revistă tipărită, dedicate Timișoarei.
Emisiunea „Cursa prin istorie” realizată de TVR Cultural a avut numeroase episoade despre programul cultural.
Newsletter-ul săptămânal a reușit să strângă peste 5.000 de abonați, iar în ceea ce privește audiența, 9,8 milioane de oameni au auzit cel puțin odată că anul acesta Timișoara poartă titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Cortina coboară încet peste un an plin de magie și inspirație pentru Timișoara – anul în care a strălucit sub titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. În decursul anului 2023, programul cultural a reprezentat o călătorie fascinantă, susținută de o dedicare profundă pentru evidențierea identității, diversității și avangardei culturale din Timișoara. Acest an a fost un capitol special în istoria orașului, o ocazie sărbătorită acum, în această lună, când comunitatea reflectă asupra experiențelor trăite și privește cu încredere către viitorul cultural al acestui oraș. Timișoara 2023 continuă. La nesfârșit.