Colectarea selectivă nu este doar benefică pentru mediul înconjurător, ci poate fi baza pentru noi surse de încălzire și de bani. Conferința va fi organizată în regim hibrid și transmisă live pe pagina de Facebook a site-ului Antenei 3 https://www.facebook.com/Antena3Oficial și pe site-ul antena3.ro, între orele 15.00-18.00.
Am putea câştiga milioane de euro din gunoi, iar acest avantaj ar trebui să fie înţeles, în cel mai scurt timp, de fiecare român. Țara noastră produce şapte milioane de tone de gunoi anual şi reciclează foarte puțin. România a scăpat de mai multe ori de infringement pentru problemele de protecţie a mediului, dar la limită și cu mari eforturi, făcute în ultimul moment. Pentru a preîntâmpina astfel de situaţii, va trebui să facem demersuri care să arate rezultate concrete, în cel mai scurt timp. Investiţia în tehnologie de reciclare şi refolosire a deşeurilor sau transformare în energie reprezintă o necesitate. Sunt în dezbatere modificări legislative necesare pentru a face posibilă creşterea procentului de deşeuri reciclate, care ar fi trebuit să ajungă până la 50% în 2020, dar stagnăm la circa 10-15%, progrese înregistrându-se mai mult în Capitală.
Dacă am reuşi să ajungem la performanţa de a recicla 50% din cantitatea de deșeuri, nu ne-am salva doar de un dezastru ecologic, ci am putea suplini 25% din gazele naturale pe care le folosim astăzi la încălzire. Problema rămâne lipsa colectării selective, dar sunt deja proiecte care se pot concretiza, în cel mai scurt timp, la nivelul primăriilor care se implică în acest proiect de ţară. Fiecare român are un rol foarte important în acest demers, iar totul începe de la educaţie. Ar trebui să ne reorganizăm traiul zilnic în termenii paradigmei de economie circulară. Există deja un Master Plan pentru managementul integrat al deşeului, din anul 2019, în Capitală, dar pandemia a frânat și aceste demersuri, iar acum o luăm de la capăt. Studiile arată că dacă am folosi toată masa organică din gropile de gunoi doar din Bucureşti, am suplini 20-25% din producţia de gaz a ţării. Peste un milion de tone de deşeuri se produc numai în Capitală, anual, iar legislaţia trebuie să fie modificată pentru a face funcţionale SMID-urile (Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor).
Demersurile au stagnat
Atât Bucureştiul, cât şi alte mari oraşe în care se dezvoltă sectorul imobiliar se confruntă în primul rând cu problema deşeurilor provenite din construcţii, soluţionarea lor reprezentând una dintre priorităţi, mai ales pentru că reciclarea acestor materiale poate aduce o scădere a costurilor în domeniu. Gradul de poluare creşte, avem munţi de deşeuri proveniţi din construcţii, activitate care trebuie încurajată, dar a venit momentul să punem accentul şi pe aspectele de mediu şi de a nu mai lăsa aceste deşeuri ca o sursă de boală pentru noi toţi. Este nevoie de introducerea unor restricţii clare pentru deşeurile periculoase, mai ales cele din domeniul sănătăţii, cu un regim special, pentru că nu pot fi amestecate cu alte deşeuri. Fostul primar general Gabriela Firea anunța, în mai 2019, că se lucrase câțiva ani la Planul Urbanistic General care trebuia să cuprindă prevederi clare prin care toţi dezvoltatorii imobiliari să aibă obligativitatea de a crea baze pentru colectare selectivă. Situația s-a schimbat însă după alegerile locale, Bucureștiul confruntându-se și cu munții de gunoi menajer rezultați în urma scandalului dintre Primăria Sectorului 1 și firmele de salubrizare.
Statul ne-ar putea recompensa
Românii trebuie să înțeleagă ce înseamnă trasabilitatea deşeurilor, responsabilitatea extinsă a producătorului şi trebuie să ştie fiecare ce responsabilitate are, cine trebuie să facă partea de colectare a deşeurilor din ambalaje. Un rol important ar trebui să-l aibă colectorii și organizaţiile de transfer de deşeuri, astfel încât să câştige în primul rând cetăţeanul, iar statul ar trebui să plătească eforturile de colectare selectivă, astfel încât tariful să determine dorinţa românului de a colabora în acest demers. De asemenea, valorificarea energetică a deşeurilor este foarte importantă. În anii anteriori se găsise o soluție de amplasare a unor stații de transformare a gunoiului în energie, care ar fi trebuit să fie construite în proximitatea CET-urilor, pentru a facilita această activitate.
Țintele de colectare selectivă și reciclare
Colectarea deșeurilor ar trebui privită din perspectiva saltului necesar de la serviciul public la o industrie de succes. Țintele de colectare selectivă și reciclare pot fi atinse, dar trebuie să fie înțeleși foarte bine pașii de urmat. România are nevoie de investiții în centre de management integrat al deșeurilor, aceasta fiind șansa pentru mediu și pentru salvarea din procedurile sancționatorii europene. Este nevoie, de asemenea, de modificări legislative, pentru a ajuta acest sector economic, iar unele dintre proiecte se află deja în dezbatere publică. De exemplu, proiectul de amendare a legii 101 și redefinirea relației între deținătorii de deșeuri – UAT – și operatori. Beneficiile sociale pe care le aduce gestionarea inteligentă a deșeurilor, prin transformarea în energie termică și electrică a acestora, sunt multiple. În același timp, România se confruntă cu problema foarte gravă a importurilor ilegale de deșeuri, dar mai ales a arderii lor, care otrăvește efectiv mediul și oamenii. Toate aceste teme de o deosebită importanță sunt dezbătute în cadrul conferinței care are loc astăzi, la București, la hotelul Radisson Blu, în cadrul Conferinței Naționale „România Inteligentă”.
În Germania, se oferă 25 de cenţi pentru PET-uri. Românii ar putea primi bani pentru a colecta selectiv.
Economia circulară înseamnă că în loc de munţi otrăvitori de gunoi, care ne vor sufoca în următorii ani, am putea câştiga milioane de euro, înlocuind cu biogaz circa un sfert din cantitatea de gaze naturale folosite la încălzire, în fiecare an.
Antena 3 a lansat platforma „România Inteligentă”
România Inteligentă este un nou produs media integrat, cu acoperire 360⁰ (TV, online, print, radio, seminarii și evenimente) despre soluțiile inteligente de servicii publice, de digitalizare în sectorul privat și în cel instituțional, despre alternative moderne și inovative pentru managementul traficului sau al deșeurilor sau utilizări ale Inteligenței Artificiale și metode de reformare a relației cu cetățeanul.