Legea a fost inițiată, anul trecut, de doi senatori liberali, printre care și Daniel Fenechiu, iar printre beneficiarii ei se numără primarul municipiului Cluj-Napoca, membru de drept în CNI, în calitatea sa de președinte al Asociației Municipiilor din România. Boc este, însă, chiar premierul care, în 2010, scădea această indemnizație a membrilor CNI, de la 20 la sută la 1 la sută din salariul lunar pe care îl încasa președintele Agenției Naționale de Integritate, motivând, la acel moment, criza economică. Acum, autorii legii de revenire la cuantumurile inițiale ale indemnizațiilor susțin, în expunerea de motive, că „acel context economico-social s-a schimbat”.
Conform legii adoptate de Parlament și promulgată, în primele zile ale anului curent, de președintele României, membrii Consiliului Național de Integritate (CNI) au dreptul la o indemnizație lunară egală cu 20 % din indemnizația lunară a președintelui Agenției Naționale de Integritate, iar președintele CNI va avea o indemnizație lunară mai mare cu 10% decât indemnizația care se acordă membrilor Consiliului. De asemenea, Secretariatul CNI este asigurat de personalul desemnat din cadrul ANI și, pentru această activitate, membrii secretariatului au dreptul la o indemnizație lunară egală cu 5% din indemnizația lunară a președintelui ANI.
Reamintim că proiectul de lege a fost depus, în 10 mai 2022, de senatorii liberali Daniel Fenechiu și Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș. Aceștia arată că, inițial, legislația prevedea acest cuantum al indemnizațiilor, însă, prin Legea 176/2010, cuantumul indemnizațiilor membrilor CNI a fost modificat, în sensul acordării unei indemnizații de ședință reprezentând 1% din venitul salarial brut al președintelui ANI.
Deputații au respins legea. Senatul a adoptat-o două luni mai târziu
„Modificarea a avut loc în contextul măsurilor economico-financiare luate în perioada respectivă, ținând cont de constrângerile bugetare care au vizat interesul public, constituind situații extraordinare și de urgență, așa cum s-a invocat în OUG 27/2010, prin care s-a prelungit perioada de plafonare a unor categorii de indemnizații și remunerații”, precizează, în documentul citat, senatorii Fenechiu și Țâgârlaș. Aceștia adaugă că, „actualmente, acel context economico-social s-a schimbat”.
Interesant este faptul că, inițial, legea a fost supusă dezbaterii Camerei Deputaților, care, la data de 11 octombrie 2022, a respins adoptarea proiectului, cu 247 de voturi la zero și o singură abținere. De altfel, pe masa Plenului Camerei Deputaților s-a aflat un raport comun de respingere elaborat și adoptat de Comisia pentru Muncă și Protecție Socială și de Comisia Juridică.
În aceeași zi, proiectul de act normativ a fost înaintat Senatului, care a fost, în acest caz, cameră decizională, unde, la data de 7 decembrie, situația a cunoscut o răsturnare spectaculoasă. Legea a fost, aici, adoptată cu 73 de voturi „pentru” la 4 „împotrivă” și 26 de abțineri.
În data de 17 decembrie 2022, legea a fost transmisă Palatului Cotroceni, pentru promulgare, iar, la data de 3 ianuarie 2023, actul normativ a și fost promulgat, prin Decretul nr. 2/2023, de către președintele Klaus Iohannis, devenind Legea nr. 2/2023.
Cine face parte din CNI și va beneficia de aceste majorări
Dintr-un document oficial al Consiliului Național de Integritate, componența CNI, pentru perioada 2020 – 2024, a fost stabilită la 16 membri titulari și la 11 membri supleanți. Câte un membru titular a fost desemnat de partidele politice reprezentate, prin grupurile parlamentare, în Senatul României, dar și de Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Însă din Consiliul Național de Integritate mai fac parte și alți membri, în calitatea lor de reprezentanți ai unor instituții, asociații și organizații. Astfel, fac parte câte un reprezentant al Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociațiilor Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Comunelor din România, doi reprezentanți ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și câte un membru din partea Asociației Magistraților din România sau ai societății civile.
Din lista prezentată de CNI, din partea Asociației Municipiilor din România, ca membru în CNI, este nimeni altul decât Emil Boc, premierul care, în urmă cu 13 ani, emitea OUG 27/2010, prin care aceste indemnizații au fost tăiate la 1% din salariul brut al președintelui ANI.
Primarul Clujului, politician „de dreapta”, cu trei salarii de la stat
Studiind ultima declarație de avere a primarului municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, pe care acesta a completat-o și depus-o pe site-ul instituției pe care o conduce, aflăm că, în ultimul an fiscal anterior redactării acestui document, Boc a încasat, în calitate de membru titular în Consiliul Național de Integritate, un salariu, plătit de Agenția Națională de Integritate, de 303 lei. Aceste venituri vor spori, astfel, la 20 la sută din indemnizația președintelui ANI, ajungând, astfel, la 3.744 de lei. Asta, dacă facem un calcul aritmetic simplu, luând ca reper salariul încasat de actualul președinte al ANI, Ionel Moise, ex-vicepreședinte al acestei instituții, care încasează lunar suma de 18.720 de lei brut.
Suma majorată se va adăuga indemnizației pe care Boc o încasează în calitate de primar, de 164.460 de lei pe an, la nivelul perioadei 2021-2022, dar și salariului de 71.490 de lei pe an, pe care Emil Boc îl încasează în calitate de conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai.