Doctorița povestește o întâmplare incredibilă, când un copil înghițise ceva și s-a înecat. Deși s-a oferit să îl ajute, cei din jur nu au lăsat-o, motivând că știu ei mai bine cum să rezolve problema.
"In aceasta seara,in timp ce ma aflam intr-un mall din Constanta impreuna cu fiica mea, am asistat la cea mai groaznica experienta…
Voiam sa vizionam un film impreuna, asez copilul la o masa din incinta cinematografului si o rog sa ma astepte pana iau biletele de la casa.
In timp ce asteptam la coada , observ ca in zona fast foodurilor era mare agitatie, foarte multa lume se imbulzea, tipa si unii isi adresau cuvinte urate.
Il intreb pe un domn ce se intampla.. :“UN COPIL A INGHITIT CEVA SI A LESINAT! SALVAREA NU A AJUNS!”
Fara sa stau prea mult pe ganduri alerg pana la locul respectiv, reusesc sa trec de multime si vad un copil ( aproximativ 3 ani) inconstient care nu raspunde la stimuli, in bratele unui adult care incerca sa-i desfaca nasturii de la camasa.
Il intreb :“ Esti MEDIC?? Ce s-a intamplat?
Te rog ,lasa- ma sa vad copilul , eu sunt MEDIC!”
Raspunsul lui : “ Nu , nu sunt medic.. dar am facut cursuri .. am idee de ceea ce fac.”
Alte doua doamne au luat copilul pe sus in timp ce-si adresau replici acide pentru ca “ nu-i ok sa-i bagi degetele in gura, ii dai microbi”.
In tot acest timp care a durat vreo 5-7 minute intr-o lupta fizica si verbala , am reusit doar sa-i iau pulsul, sa-i aplic doua lovituri intre omoplati si sa-i deschid gura partial, moment in care m-a muscat ( toate manevrele fiind facute in timp ce copilul era plasat de la un adult la altul).
Mama copilului intinsa pe jos ,plangand in hohote asista neputincioasa la acest film horror.
In scurt timp am constientizat ca, al meu copil e singur la o masa departe de mine si am fugit sa-l caut. M-am asigurat ca e bine si m-am intors iar la copilul care avea nevoie de ajutor. Situatia era asemanatoare doar ca acum copilul era intins in pozitie de siguranta. In scurt timp au venit si ajutoarele specializate.
Mesaj de luat acasă
Atata frustrare, neputinta si neliniste nu am simtit in toate orele petrecute in spital.
Un val de sentimente ciudate m-a acaparat si am reusit sa le potolesc doar pentru ca o aveam pe fiica mea langa mine.
Nu toti suntem facuti sa ajutam un om la nevoie, nu toti avem pregatirea necesara, nu toti suntem capabili sa gestionam corect o astfel de situatie .. in anumite momente avem nevoie de ajutor de specialitate.
In astfel de situatii nu conteaza “cursurile pe care le-ati facut”, nu conteaza care e mai vocal in sfaturi inutile, care impinge mai tare… ..
Doar ViATA conteaza.
Oferiti MEDICILOR posibilitatea sa ajute, sa supravegheze sau sa coordoneze o astfel de situatie in care viata unui om e ca un fir de ata!
Ca sa ma fac bine inteleasa , NU AM FOST LASATA SA AJUT ACEL COPIL!!!!
Copilul TRAIESTE!", povestește dr. Denisa Olteanu, de la Spitalul de Urgență Constanța pe Facebook.