Graba cu care Parlamentul a decis să stabilească ședința de Plen reunit, în vederea acordării sau nu a votului pentru instalarea Cabinetului Orban 2, pentru luni, 24 februarie, face inutilă sesizarea făcută de Marcel Ciolacu și Titus Corlățean a conflictului juridic de natură constituțională cu privire la decizia lui Klaus Iohannis de a desemna pentru funcția de premier o persoană demisă prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională va dezbate această solicitare tot în cursul zilei de 24, ceea ce face, practic, imposibilă aplicarea unei eventuale decizii de admitere în speța vizată. Surse politice afirmă că, pentru a elimina orice speculație cu privire la existența unui blat între PSD și PNL, social-democrații trebuie să nu asigure cvorumul de ședință și să amâne cu o săptămână votul de (ne)învestitură a Cabinetului Orban.
CCR a decis că va lua în discuție solicitarea președinților Senatului și Camerei Deputaților, cu privire la existența conflictului juridic de natură constituțională între Parlament și președintele României pentru luni, zi în care, însă, Plenul se va reuni pentru a stabili, prin vot, dacă învestește sau pică Guvernul Orban 2. Dacă parlamentarii asigură cvorumul de ședință și acordă un vot, indiferent dacă acesta este favorabil sau nefavorabil, orice decizie va lua Curtea Constituțională în legătură cu încălcarea de către președinte a Constituției, prin desemnarea, a doua oară, a unui prim-ministru demis prin moțiune de cenzură, fără a ține cont de existența unei alte majorități parlamentare, devine caducă. Asta, deoarece hotărârile CCR sunt definitive și general obligatorii, dar se aplică numai pentru viitor, arată specialiștii în drept constituțional.
“Conflictul juridic de natură constituțională constă în exercitarea în mod discreționar a atribuțiilor președintelui României, astfel cum acestea sunt reglementate de Constituția României, republicată, constând în desemnarea, în data de 6 februarie 2020, a candidatului Ludovic Orban la funcția de prim-ministru cu încălcarea, în mod direct sau indirect, a principiului colaborării loiale între instituțiile publice, a obligației constituționale de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice și a obligației constituționale de a exercita funcţia de mediere între puterile statului”, se arată în sesizarea făcută de președintele Camerei Deputaților.
Care este pasul următor
Reamintim că, pe data de 4 februarie, Guvernul Orban a fost demis de Parlament, prim votul a 261 de senatori și deputați, ca urmare a moțiunii de cenzură inițiată de PSD și UDMR, ca efect al asumării răspunderii pe modificarea legii alegerilor locale. Ulterior, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, PSD și Pro România, care dețin cel mai mare număr de parlamentari, au făcut o propunere de premier în persoana lui Remus Pricopie, însă, pe data de 5 februarie, Klaus Iohannis l-a renominalizat pentru a conduce Executivul tot pe Ludovic Orban.
Dacă CCR admite existența conflictului juridic și stabilețte că Iohannis nu-l poate renominaliza pe Ludovic Orban, decizia CCR poate fi aplicată numai cu prilejul unei noi nominalizări. Ceea ce presupune acordarea unui vot negativ pentru instalarea Guvernului Orban, în ședinţa din 24 februarie. În acest caz, președintele va fi obligat să desemneze un alt candidat care, dacă la rândul său pică la vot, deschide larg ușa dizolvării Parlamentului și a declanșării alegerilor parlamentare anticipate.