Ștampile de spitale, primării, societăți de stat sau ale Uzinei Dacia au fost falsificate de o grupare care a obținut credite cu acte false. În total, 51 de contracte cu instituții financiare non-bancare, în valoare de 431.400 de lei. Infractorii au fost descoperiți de către procurorii DIICOT, trimiși în judecată și condamnați la închisoare. Așa au aflat și multe instituții importante de faptul că li s-au folosit numele. Șefii au răsuflat ușurați că angajații lor nu au fost implicați.
Universitatea Pitești, societatea furnizoare de apă în Pitești, Spitalul TBC, Primăria, Spitalul Câmpulung, grădinițe, un azil de bătrâni, Uzina de Automobile Dacia sunt doar o parte dintre țintele falsificatorilor. Au ales instituții mari și credibile. Și le-au falsificat hârtiile.
Practic, rețeaua funcționa simplu. Era formată din 28 de persoane. Cel puțin aceasta este numărul celor care au fost judecați. Au existat și alți suspecți, dar pentru o parte dintre ei nu a fost începută urmărirea penală, iar pentru alta, acuzațiile au fost clasate. Fiecare membru avea un rol, iar totul începea cu falsificarea unor adeverințe de salariat sau pensionar.
Hârtii false, bani reali
De pe hârtii oficiale, cu o îndemânare care ar face invidioși mulți hackeri, copiau ștampile și apoi era floare la ureche. Duceau hârtiile la instituții financiare nebancare (IFN) completate cu numele unor complici. Când li se mai cereau și altele, spuneau că le vor aduce ulterior sau că nu se pricep. Complicii erau nu doar titulari, ci și giranți. Primeau și ei, la final, o mică parte din bani. Cele mai multe persoane erau oameni fără adăpost sau fără niciun loc de muncă sau bun pe numele lor, adică imposibil de executat silit.
Iată ce îi spunea unul dintre membrii rețelei unui bărbat care trebuia să obțină un împrumut cu o falsă adeverință de pensionar:
„Te vaiți și tu că pensia e mică și ai auzit că se fac recalculări și o să faci și tu. Dacă întreabă de ce, îi spui că ai vrut pentru 13.000, dar așa a dat pe aplicație, nu știi tu, că te-a ajutat băiatul, că ție nu-ți place d-astea cu bănci. Spui că ai lucrat în condiții speciale grupa I subteran – 25 ani. În 2013, s-a închis punctul de lucru de la mină și ai plecat la fată în Italia, unde ai stat până anul acesta. Soția ți-a decedat în noiembrie 2016. Îți trebuie banii pentru centrală la casă (cu lemne, nu sunt gaze în zona aia). Mai mult te axezi pe mâna de lucru, apoi să iei centrala, găsești o poveste. Îi spui că ești pe la băiat și trebuie să ajungi acasă să iei factura de utilități că nu ai știut că trebuie”.
Reacțiile instituțiilor
Au răsuflat ușurați! Aceasta a fost reacția celor mai mulți șefi ai instituțiilor care apar în dosar pentru că cei din rețea s-au dat drept angajați la primării, grădinițe sau spitale. Faptul că a fost un fals și nu există angajați cu adevărat implicați le-a adus liniște.
„În primul rând, niciun angajat al acestor instituții nu a fost implicat în asemenea fraudă! În al doilea rând, falsurile sunt grosolane, deoarece eliberarea unei adeverințe nu presupune doar o ștampilă instituțională. Eliberarea adeverințelor de salariat presupune certificarea de către Serviciul Personal și semnătura primarului, nu doar o simplă ștampilă! Toate aceste documente eliberate salariaților au un circuit reglementat de proceduri interne, așa încât fiecare adeverință are un cod de identificare pe standarde de calitate, iar ștampilele sunt păstrate și folosite doar de către salariați desemnați, în condiții de siguranță reglementate de lege. Aceleași proceduri există în toate instituțiile subordonate Consiliului Local Pitești. Este regretabilă situația, însă, în niciun fel, imaginea instituțiilor publice de mare notorietate, cum sunt Primăria Pitești sau S.C. Apă Canal 2000 S.A., nu poate fi afectată!”, a spus Cristina Munteanu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Pitești.
O altă reacție a venit de la Câmpulung Muscel, de la Andrei Aron, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului Municipal. „Nu sunt angajați implicați și îi sfătuim pe cei de la bănci sau IFN-uri sau orice altă instituție să ne sune. Pot suna și întreba. Asta dacă vor să evite astfel de situații. Noi nu avem nimic de ascuns. Nici angajații noștri”, spune Andrei Aron.
Șefii unor instituții care apar în dosarul creditelor luate cu acte false le-au transmis reprezentanților instituțiilor financiar-bancare să analizeze mai bine hârtiile pe care le primesc și chiar să sune să confirme dacă o persoană este angajată sau nu.
Inculpații au recunoscut faptele ca să aibă pedepse mai ușoare. 25 de mii de lei este valoarea celui mai mare împrumut obținut cu acte false.