Aceste declarații, făcute în EXCLUSIVITATE pentru Observator, vin în contextul în care Guvernul pregătește o amplă reformă fiscală, menită să echilibreze bugetul și să răspundă recomandărilor Comisiei Europene.
TVA la 21%: Ce înseamnă pentru consumatori și economie?
Creșterea TVA de la 19% la 21% ar duce la scumpiri de cel puțin 2% pentru majoritatea produselor și serviciilor. Aceasta ar genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ 12 miliarde de lei. Totuși, efectele nu se opresc aici. Potrivit expertului fiscal Dan Schwartz, factorul psihologic va juca un rol important: „Comercianții au tendința de a adăuga o creștere suplimentară, ceea ce ar putea amplifica prețurile dacă piața permite acest lucru.”
Taxarea muncii: România, lider european în povara fiscală asupra salariaților
Unificarea contribuției pentru sănătate cu impozitul pe venit, prin aplicarea unui impozit de 20% la întreg salariul brut, ar crește taxele pe muncă cu 3%. În prezent, un angajat din România plătește 42% din salariul brut în taxe către stat, la care se adaugă TVA-ul pe consum. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, subliniază povara semnificativă: „Românii muncesc opt luni din an doar pentru a-și plăti taxele.”
Măsurile propuse pentru reforma fiscală
Începutul anului 2025 a venit cu eliminarea unor facilități fiscale, reducerea pragului pentru microîntreprinderi și creșterea impozitului pe dividende. Aceste măsuri au avut un impact bugetar de 7 miliarde de lei. Totuși, Executivul are nevoie de venituri suplimentare de trei ori mai mari pentru a acoperi deficitul bugetar.
Printre măsurile discutate se numără:
- Majorarea TVA la 21%;
- Creșterea impozitului pe profit la 19%;
- Suprataxarea proprietăților;
- Îmbunătățirea colectării veniturilor.
Tánczos Barna a declarat: „Trebuie să avem toate variantele pe masă. Modificările trebuie anunțate din timp pentru ca mediul economic să se pregătească, iar creșterile să fie implementate gradual.”
Inflația și dobânda-cheie: Obstacolele majore ale anului 2025
Specialiștii avertizează că anul 2025 va aduce prețuri semnificativ mai mari față de 2024. România continuă să înregistreze cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană. Expertul fiscal Dan Schwartz explică: „O inflație ridicată obligă BNR să mențină dobânda-cheie la un nivel înalt, ceea ce limitează creditarea și, implicit, creșterea economică.”
Prețuri mai mari și presiune economică
Reforma fiscală și noile măsuri propuse de Guvern vin cu un preț ridicat pentru consumatori și mediul de afaceri. Prețurile vor crește, iar taxarea muncii va continua să fie o povară. În timp ce statul urmărește să crească veniturile bugetare, efectele asupra puterii de cumpărare și asupra economiei vor fi resimțite pe termen lung.