Pe baza datelor statistice oficiale, argumentez că, după ce în anul 2024 am asistat la o creștere record post 2009 a puterii de cumpărare a pensiei medii, vedem în ultimele trei luni o scădere dramatică, record în ultimii 25 de ani, a puterii de cumpărare a pensiilor. Această tendință îngrijorătoare distruge plasa de siguranță socială a României, aruncă în jur de 500.000 de pensionari în sărăcie și accentuează riscurile de tensiuni politice și sociale.
Despre creșterea record a puterii de cumpărare în 2024. La sfârșitul anului 2023, 4.767.424 pensionari (din care 649.049 cu perioade lucrate în agricultură) așteptau înfrigurați măsuri privind creșterea veniturilor pentru a acoperi inflația ridicată și mărirea costului vieții. 1.059.221 vârstnici (22% din total) trăiau cu pensii sub 1000 lei iar 2.846.024 seniori (60% din total) trăiau cu o pensie sub 2000 lei pe lună.
Indexarea pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024 (cu rata inflației corespunzătoare anului 2022) a condus la o creșterea pensiei medii de la 2010 lei în decembrie 2023 la 2289 lei în ianuarie 2024 (+13,8%). Mai mult, începând cu luna septembrie, peste 3,8 milioane vârstnici (83% din totalul de atunci) au beneficiat de creșterea pensiei prin recalculare (conform declarațiilor oficiale creșterea medie a fost de 622 lei).
S-a ajuns ca în decembrie 2024, pensia medie să crească la 2803 lei, de la 2010 lei în decembrie cu un an în urmă, adică plus 40%. Vorbim despre cea mai mare creștere a puterii de cumpărare (creșterea nominală excluzând inflația) a pensiei medii din 2008 încoace (detalii în Infograficul de mai jos). În structură, dintr-un total de 4.703.349 pensionari, doar 667.773 (14% din total, în scădere de la 22% în dec 2023) mai aveau pensii sub 1000 lei /lună și 1.919.565 vârstnici (41% din total, în scădere de la 60% în dec 2023) trăiau cu sub 2000 lei/lună venit din pensie.
Creșterea a condus la scoaterea din risc de sărăcie și excluziune socială a 209.000 vârstnici, conform datelor oficiale Eurostat. Per total, în anul 2024, prin pachetele de sprijin implementate, 739.000 de români au ieșit din risc de sărăcie și excluziune socială.
Despre scăderea record a puterii de cumpărare în ultima parte a anului 2025. În anul 2025, pensiile au fost înghețate. Pe fondul măsurilor de austeritate luate în a doua jumătate a anului 2025 (creșterea TVA general și a TVA redusă, inclusiv la alimente și produse de bază; creșterea accizelor; CASS crescut s.a.m.d), inflația a explodat de la 5% în prima parte a anului la 10% în a doua parte a anului.
Povara austerității pusă în mod inechitabil pe persoanele cu venituri mici și medii a lovit puternic pensionarii români. Pe baza datelor oficiale publicate de Casa Națională de Pensii Publice (pentru evoluția pensiei medii) și Institutul Național de Statistică (pentru inflație), se poate observa că în ultimele luni deprecierea puterii de cumpărare a pensiei medii este una record, cea mai dură din ultimii 25 de ani.
Aceasta nu poate conduce decât la ruperea plasei de siguranță socială în România, la creșterea sărăciei, a deprivării materiale severe în care vor intra peste 500.000 pensionari (peste cei care se află deja în această situație vulnerabilă deja, peste 1 milion de pensionari).
Am explicat aici (https://www.mediafax.ro/economic/analiza-10-lectii-din-experienta-tarilor-ue-in-ultimii-20-de-ani-cum-se-face-o-consolidare-fiscal-bugetara-23570001). Una dintre lecțiile importante ale unei consolidări fiscal-bugetare de succes în ultimii 20 de ani în țările UE este aceasta - consolidarea fiscal-bugetară trebuie să asigure echitatea socială prin distribuția corectă a poverii. „Nu mai poate fi pusă povara fiscal-bugetară exclusiv pe cei cu venituri mici și medii și pe companiile corecte, care își plătesc la timp taxele și impozitele. O consolidare fiscal-bugetară durabilă și acceptată public are nevoie de justiție socială – adică împărțirea poverii ajustărilor într-un mod progresiv, protejând veniturile celor săraci și ale clasei mijlocii. Cei cu venituri mai mari să contribuie proporțional mai mult, evitând supraîmpovărarea celor vulnerabili. Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie, generând adversitate la reforme. Trebuie protejate grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială. Impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela „plasa de siguranță”.”
Prin plasarea asimetrică a poverii consolidării fiscal-bugetare asupra românilor cu venituri mici și clasa de mijloc, se pune în pericol sustenabilitatea oricărui demers legat de finanțe publice sănătoase și o creștere economică incluzivă, specific modelului european la care am aderat în 2007.
A continua cu o astfel de abordare ideologică și a ignora lecțiile oferite de consolidările fiscal-bugetare de succes din țările Uniunii Europene nu cred că este o soluție fezabilă. Umflarea riscului de incertitudine politică peste cel social nu aduce nimic bun în viitorul României.
(sursa: Mediafax)