Supraoptimismul premierul Cîțu care ne asigură că economia își revine într-un V perfect, este contrazis de rezultatele economiei de stat. Acea economie nereformată, unde managerii și membrii consiliilor de administrație sunt numiți după culoarea carnetului de partid și nepotismele sunt mai importante decât profesionalismul. Dezastrul acestei economii manageriate în culise de jocurile politicianiste înseamnă un profit brut de numai 177 de milioane de euro și plăți restante de peste două miliarde de euro la sfârșitul primului trimestru al anului.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, rezultatele raportate de cele 1.311 societăți publice la sfârșitul lunii martie arată că revenirea economică cu care se laudă premierul Cîțu a fost susținută de sectorul privat. O analiză în oglindă cu perioada similară a anului trecut, când efectele pandemiei încă nu apăruseră, ne arată o dublarea a plăților restante și o reducere a profitului brut de aproape trei ori, în condițiile în care numărul angajaților din sectorul întreprinderilor publice s-a redus cu numai 4.000 de angajați.
Indicatorii economici o iau la vale
Tabloul de bord al întreprinderilor de stat la sfârșitul primului trimestru al acestui an nu arată bine deloc. Cele 209 companii unde statul este unic acționar sau acționar majoritar au contabilizat venituri totale de 11,32 de miliarde de lei, cheltuieli de 10,12 miliarde și un profit brut de numai 1,19 miliarde. Dacă raportarea s-ar fi oprit aici, cifrele nu erau chiar greu de digerat pe fondul crizei medicale și al celei economice asociate. Numai că în dreptul acestor companii, care au aproape 170.000 de angajați, figurează plăți restante de 8,31 de miliarde de lei, din care 2,67 de miliarde sunt către bugetul statului, iar 5,64 de miliarde către alți creditori. Practic, raportând primul trimestru al acestui an la perioada similară a anului trecut, în cazul întreprinderilor controlate de stat profitul brut a scăzut la jumătate, iar plățile restante au crescut de 2,5 ori.
Jale în companiile administrațiilor locale
Nici în ceea ce privește bilanțul celor 1.012 companii controlate de administrațiile publice locale lucrurile nu arată prea bine. Acestea au raportat la 31 martie 2021 venituri totale de circa 3,17 miliarde de lei, cheltuieli de 3,2 miliarde, pierderi de 32 de milioane și plăți restante de 2,37 de miliarde. Dintre acestea, cele mai mari restanțe erau către bugetul de stat, ele totalizând 1,52 de miliarde. Comparând rezultatele financiare ale acestor companii de la sfârșitul primului trimestru al acestui an cu cele raportate în perioada similară a anului trecut, plățile restante au crescut cu aproape un miliard de lei, iar profitul s-a prăbușit, trecând pe roșu.
Tabloul economiei de stat (mld. lei)
Perioada Venituri Cheltuieli Profit Plăți restante Angajați
1 ian.-31 mar. 2020 14,88 12,82 2,36 4,96 269.000
1 ian.-31 sept. 2020 41 38,56 2,13 6,4 268.000
1 ian-31 mar. 2021 14,48 13,32 0,87 10,7 265.000
Sursa: Ministerul Finanțelor, calcule, Jurnalul
Economia de stat, pe contrasens cu estimările „WOW”
„FMI, estimări WOW pentru România în 2021! Felicitări români! Rezultatul reformelor implementate începe să se vadă. România merge în direcția bună. Cea mai bună perioadă pentru români abia începe. Mă voi asigura că urmează cel puțin 8 ani de guvernare pe principii liberale. Iar de rezultatele acestei guvernări vor beneficia toți românii”, scria pe Facebook, la sfârșitul lunii mai, premierul Florin Cîțu, după ce FMI și-a publicat estimările privind mersul economiei românești în acest an, iar Comisia Europeană a dat publicității primele estimări referitoare la evoluția economiei în primul trimestru al anului. Premierul preferă să vorbească însă la grămadă despre economia românească, ascunzând sub preș situația falimentară în care au ajuns multe dintre companiile de stat sub Guvernele Orban-Cîțu. Regresul indicatorilor de performanță la nivelul companiilor de stat are mai multe cauze, dar principalul motiv este politizarea pozițiilor de conducere, ceea ce a permis numirea unor oameni mai slab pregătiți.