Sistemul Bologna, introdus în universitățile din România după anul 2005, a modificat nu doar structura pregătirii universitare, ci și sistemul de apărare, după introducerea unui nou criteriu pe care se poate promova la gradul de general și chestor, pe baza doctoratului în domeniul de activitate al candidatului. Sistemul de apărare a fost astfel zdruncinat din interior, mai ales prin posibilitatea ca tinerii cu doctorat să ajungă generali înaintea celor cu 30 de ani de experiență și să le dea ordine. Din Statutul Polițistului s-a eliminat posibilitatea de a deveni chestor fără examene, cu șase ani în urmă, după ce deja au început scandalurile legate de plagiate, însă debutul acestor scandaluri este chiar momentul în care doctoratul a devenit important nu doar pentru creșterea veniturilor, ci mai ales pentru ocuparea unor funcții și înaintarea în grad. Mai mult, obligativitatea parcurgerii școlii doctorale de trei ani, în sistem Bologna, i-a pus pe profesioniștii din sistemul de apărare într-o situație fără ieșire: ori fac doctoratul în timpul exercitării funcției pe care deja o ocupau, ori acceptă să fie conduși și să primească ordine de la orice neprofesionist care face doctoratul înaintea lor.
Legea 360/2002, privind Statutul poliţistului, prevede la articolele 16 și 19 faptul că pentru obţinerea gradului de chestor este nevoie de un examen special, la fel ca şi pentru agent-şef, comisar-șef sau subcomisar. Dar li s-a dat și posibilitatea de a alege între a urma un curs de capacitate profesională sau masterat, respectiv doctorat. Mulți au ales varianta de masterat şi doctorat pentru a ajunge la gradul de chestor, în loc să urmeze traseul profesional. Așa se explică și scandalurile din ultimii zece ani, legate de generali și chestori din SRI și MAI pensionați la 38-39 de ani, fără să fi lucrat vreodată ca operativi. Dar și în cazul acestor scandaluri s-a creat și s-a întreținut confuzia, astfel încât opinia publică a fost determinată să creadă că toți ofițerii SRI și toți polițiștii ies la pensie înainte de a-mplini 40 de ani, fiind deja generali, deși exact aceste cazuri îi deranjează mai ales pe operativii din sistem și decimează sistemul de apărare. După introducerea în lege a posibilității de a obține grade și funcții de conducere pe baza masteratului și a doctoratului, profesioniștii din SRI, Poliție și alte structuri de apărare au parcurs programe de master și apoi s-au înscris la doctorat, după 2005, în sistem Bologna, crezând că este suficient să transpună într-o teză o parte din experiența lor profesională deja incontestabilă. Astfel, multe teze au fost anulate pentru plagiat, dacă cei învinuiți de fraudă au folosit documente clasificate sau rapoarte din propria lor activitate. Softurile antiplagiat nu fac deosebirea între o cercetare bazată pe documente din activitatea profesională a celor învinuiți de furt intelectual și alte texte cu drepturi de autor. Nici comisiile de etică formate pentru a reevalua respectivele teze n-au ținut cont. Mai mult, cei care au crezut că doctoratul e doar o formalitate, ei fiind deja profesioniști cu peste 20-25 de ani de experiență, au ajuns să fie vânați de societatea civilă și de presă, ca plagiatori, mulți dintre ei renunțând la a se mai apăra, mai ales după ce au profitat de același sistem și foarte mulți politicieni care și-au obținut fraudulos titlurile de doctor, chiar la cele două academii. Același lucru li s-a-ntâmplat și multor procurori.
Doctoratul profesional ar fi rezolvat problemele
Deși era foarte clar, pentru orice analist, că se va ajunge foarte curând exact la această situație extrem de gravă pentru apărarea României, nimeni nu a intervenit, iar academiile au fost distruse, practic, din interior. Faptul că societatea civilă și o parte a presei au atacat Academia de Poliție și Academia Națională de Informații nu poate fi justificarea reală pentru desființarea școlilor doctorale. Cu toate acestea, atât rectorii celor două academii, cât și miniștrii Educației din ultimii ani, indiferent de partidul din care fac parte, au contribuit direct la desființarea școlilor doctorale și a unora dintre facultățile de la Academia de Poliție. Doar actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a-ncercat, într-un mandat anterior, să rezolve problema din sistemul de apărare prin introducerea doctoratului profesional, care ar fi urmat să fie o formă diferită de celelalte doctorate și ar fi rezolvat o mare parte a problemelor. Sorin Cîmpeanu a declarat, pentru Jurnalul, în mandatul anterior, că pregătește o astfel de modificare legislativă, dar nu a avut timp, din cauza schimbărilor periodice ale guvernelor, să introducă această formă de departajare între profesioniști și începătorii care au dreptul să termine o școală doctorală la 24-25 de ani, fără nicio zi de experiență în niciun domeniu de activitate.
Campania de denigrare a vizat mai întâi ANI
În anul 2017, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” a inițiat o anchetă internă de evaluare a Școlii doctorale „Informații și securitate națională”, prin verificarea tuturor tezelor de doctorat, campaniile de denigrare a acestei academii prezentându-i ca vinovați pe coordonatorii de doctorate Gheorghe Toma, Constantin Onișor, dar mai ales Gabriel Oprea, de numele căruia au fost legați toți ceilalți, ca părtași la toate faptele de care a fost învinovățit politicianul, deși legăturile nu se pot proba. În octombrie 2017, ministrul PSD al Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, declara că are o diplomă de absolvire a Colegiului Național de Informații, fără să fi trecut „nici măcar o dată” pe la cursuri. În martie 2018, SRI a închis CNI, apoi a urmat procesul de desființare a școlilor doctorale de la ANI și Academia de Poliție. În martie 2019, fostul ministru PSD Ecaterina Andronescu declara despre școlile doctorale de la ANI și Academia de Poliție că i se pare „inacceptabil să mai funcționeze” și este imperios necesară evaluarea tuturor școlilor doctorale (214 în acel moment, care nu mai fuseseră evaluate de opt ani). Metodologia de evaluare a școlilor doctorale adoptată Ecaterina Andronescu în 2019 a fost contestată de Consiliul Național al Rectorilor, de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și de unele universități.
Desființarea și reforma, la cererea MAI
După un an și jumătate, la finalul lunii octombrie 2020, ministrul PNL al Educaţiei, Monica Anisie, a anunţat că a semnat un ordin prin care a retras acreditarea celor două specializări ale școlii doctorale a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti. Instituția era deja considerată „fabrică de diplome”, trei sferturi dintre doctoratele finalizate acolo între 2011 și 2016 fiind suspecte de plagiat, conform unui raport al Ministerului Afacerilor Interne (MAI). În 2020, Academia de Poliție nu a mai făcut înscrieri la școala doctorală, la cele două specializări „Drept” și „Ordine Publică și Siguranță Națională”. Monica Anisie a luat această decizie ca urmare a unei propuneri a Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Astfel, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” a devenit prima universitate din țară care a pierdut dreptul de a mai acorda titluri de doctor ca efect al unei serii de cinci sancțiuni primite pentru repetate încălcări ale eticii și integrității academice. La sfârșitul lunii aprilie, anul acesta, MAI propunea desființarea școlilor doctorale de la Academia de Poliție, ca urmare a numeroaselor titluri de doctor obținute fraudulos, prin plagiat. La jumătatea lunii mai, Guvernul a adoptat proiectul de hotărâre privind reorganizarea Academiei de Poliție, care prevede desființarea celor două școli doctorale din cadrul instituției, iar Ordinul semnat de ministrul de Interne Lucian Bode a redus numărul facultăților, invocând „nevoia stringentă de profesionalizare a cadrelor”, în procesul de reorganizare academică. Au intrat în proces de reevaluare toate tezele de doctorat din România, după un Ordin semnat de actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu. Monica Anisie anunțase, din 2019, că a decis monitorizarea Academiei de Poliție și că a solicitat Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) să evalueze toate cele 800 de teze realizate în cadrul instituției până la acel moment, pentru a vedea dacă sunt sau nu plagiate. Anul acesta, în luna mai, la cererea ministrul de Interne Lucian Bode, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a desființat școlile doctorale ale Academiei de Poliție „Al.I. Cuza” din București și a patru facultăți, prin comasarea specializărilor respective în Facultatea de Poliție.
Lungul drum către reabilitare
În acest moment, Academia de Poliție are o conducere interimară, care tocmai a ajuns la finalul mandatului scurt, de trei luni, una dintre problemele pe care le-a avut de rezolvat fiind pregătirea reverificării acestor teze de doctorat. Decizia actualei conduceri este aceea de a constitui echipe de experți din mai multe domenii care să facă parte din viitoarea Comisie de Etică și să reanalizeze lucrările „in integrum”, cu maximă rigurozitate. După ce se va finaliza acest proces, Academia de Poliție ar mai avea o șansă la reluarea activității, eventual în colaborare cu o altă școală doctorală. Nu se știe însă când s-ar putea întâmpla acest lucru. Deocamdată, din luna august 2021, au mai rămas 131 de doctoranzi înmatriculați la Academia de Poliție „Al.I. Cuza” din București, care vor susține tezele de doctorat tot acolo, ei nefiind primiți de alte universități, în urma depunerii cererilor de transfer, după ce școlile doctorale au fost desființate în primăvara acestui an, conform Hotărârii Guvernului nr. 535/2021. „Cui prodest?” - cine beneficiază de distrugerea academiilor care formează ofițeri de informații și de poliție în România, este întrebarea pe care și-o pun astăzi și cei din acest sistem. Fără posibilitatea de a face doctoratul în domeniile lor de activitate, specialiștii în informații și polițiștii nu vor mai putea să predea în aceste instituții, după ce actualii profesori vor ieși din sistem. Dacă nu vor mai exista profesori, nu vor mai exista nici academiile, deci nici viitorii profesioniști, decât dacă se vor putea forma în altă parte.
În timp ce polițiștii și ofițerii de informații se bănuiesc unii pe alții de atacuri, nimeni n-a observat că școlile doctorale și academiile au avut exact aceeași soartă, iar în viitorul apropiat e posibil să se întâmple exact același lucru și cu academiile militare.
Reorganizarea Academiei de Poliție s-a făcut în ultimele trei luni de interimat al actualei conduceri. Programele de Licență și de Master se mențin la un nivel academic ridicat, însă școala doctorală pare a nu se putea reînființa prea curând.