Pe 1 ianuarie 2022 Europa a marcat 20 de ani de la introducerea euro, al doilea cel mai ambiţios proiect al Europei după constituirea şi lărgirea Uniunii Europene.
Pentru mulţi era de neconceput ca Germania să renunţe la marca germană şi să treacă la o monedă comună, la fel era şi pentru francezi, care trebuiau să renunţe la francul francez şi să adopte euro. Dar liderii politici ai Europei, alături de băncile centrale şi liderii finanţelor europene, au privit înainte şi au reuşit să introducă euro, care a înlocuit toate celelalte monede.
Chiar dacă nu a reuşit să detroneze dolarul în tranzacţiile la nivel mondial, euro s-a impus ca a doua monedă a lumii.
Şi în România, chiar dacă încă nu a fost adoptat euro, acesta a câştigat teren în faţa dolarului, moneda europeană devenind unanim acceptată, indică ZF.
Germania este de departe câştigătoarea proiectului euro: nemţii au dat marca germană şi au câştigat un curs valutar fix. Celelalte ţări au pierdut arma cursului valutar, nereuşind să facă faţă competitivităţii produselor şi serviciilor germane. De aceea Italia, Grecia, Spania suferă pentru că nu mai pot să-şi folosească moneda naţională şi deprecierea ei pentru a face faţă asaltului economic german.
Marcarea celor 20 de ani de la introducerea euro este un bun prilej pentru a vedea şi pentru România unde era atunci şi unde a ajuns acum, asta ca să nu uităm ce a însemnat intrarea în Uniunea Europeană, NATO şi toate lucrurile care au derivat din aceste alianţe.
Economia României a crescut de şase ori în ultimii 20 de ani, inflaţia a scăzut de 10 ori, iar dobânzile la lei pentru credite au scăzut de la 45% la 5,53%.
Pentru o privire macroeconomică, am ales mai mulţi indicatori pentru a face o comparaţie între cum era România când a apărut euro şi cum este acum.
Un euro la 3 ianuarie 2001 era 2,8814 lei, faţă de 4,9474 lei pe 3 ianuarie 2022, rezultând o creştere de 71,7%.
Dolarul era cotat la 3,1893 lei la 3 ianuarie 2001, faţă de 4,3559 lei la 3 ianuarie 2022, rezultând o creştere de 36%.
PIB - 41 miliarde de euro în 2001, faţă de 240 miliarde de euro în 2021.
Salariul mediu – 110 euro în 2001, faţă de 700 de euro în 2021.
Inflaţie – 30,3% în 2001, faţă de 7,8% în 2021 (noiembrie 2021 versus noiembrie 2020).
Dobânda la BNR – taxa scontului – 35% în 2001, faţă de 1,75% la final de 2021.
Dobânzile la bănci la credite – 45,1% în 2001, faţă de 5,53% în 2021; dobânzile la depozite – 26,4% în 2001, faţă de 1,7% în 2021.
Dobânzile pe piaţa interbancară – BUBID/BUBOR la o săptămână: 31,2%/39,3% în 2001 versus ROBID/ROBOR la o săptămână de 1,78%/2,08% în 2021.
Numărul de salariaţi – 4,4 milioane la final de 2001, faţă de 5 milioane la final de 2021.
Datoria externă – 12,8 miliarde de euro la final de 2001, faţă de 132 de miliarde de euro la final de 2021; datoria externă a statului - 8,5 miliarde de euro la final de 2001, faţă de 57 miliarde de miliarde de euro acum; datorie privată – 4,3 miliarde de euro la final de 2001, faţă de 78 de miliarde de euro acum.
Exporturi – 12,7 miliarde de euro în 2001, faţă de 73 de miliarde de euro în 2021; importuri de 16,1 miliarde de euro în 2001, faţă de 96,6 miliarde de euro în 2021; deficitul comercial a fost de 2,9 miliarde de euro în 2001, faţă de 23 de miliarde de euro în 2021.
Rezervele BNR – 5,4 miliarde de euro în 2001, faţă de 45,8 miliarde de euro la finalul lui 2021.
Activele sistemului bancar – 12,5 miliarde de euro în 2001, faţă de 135 de miliarde de euro la final de 2021.
Creditul intern total (creditul pentru companii, persoane fizice şi finanţarea statului) – 5,1 miliarde de euro în 2021, din care creditul către stat a fost de 4,2 miliarde de euro, faţă de 96 de miliarde de euro la final de 2021, din care 32 de miliarde de euro creditul guvernamental.
Cele mai mari bănci din România – la finalul lui 2001 primele trei bănci erau BCR, cu active de 3,86 miliarde de euro, BRD, cu 1,94 miliarde de euro şi CEC cu 1,06 miliarde de euro; în 2021 primele trei bănci erau: Banca Transilvania, cu active de 23,8 miliarde de euro (la final de 2001 avea active de 190 milioane de euro), BCR, cu active de 17 miliarde de euro şi BRD, cu active de 13 miliarde de euro.
Indicele bursier BET – 754 de puncte la finalul lui 2001, faţă de 13.156 de puncte la început de 2022.
Pentru cei care nu-şi aduc aminte sau erau prea mici la începutul anilor 2001, economia încerca să-şi găsească un drum. Inflaţia era în continuare foarte mare, cursul valutar creştea susţinut în fiecare an, iar companiile de stat încă dominau piaţa. Celor care şi-au început o afacere în acei ani, dacă nu au făcut greşeli majore pe parcurs, evoluţia economiei le-a fost favorabilă.
De la începutul anilor 2000 până în toamna lui 2008 economia a înregistrat o creştere spectaculoasă, creditarea a explodat, în special cea în valută, din 2004 euro a început să scadă de la 4 lei la 3 lei, iar salariile au crescut în fiecare an, o dată în valoare nominală şi a doua oară prin aprecierea monedei naţionale, salariul raportat la euro devenind mai mare.
De la finalul lui 2008 economia României s-a confruntat cu cea mai dură criză, din care am ieşit după 4 ani. În ultimul deceniu, cea mai mare realizare a fost scăderea dobânzilor la lei, moneda naţională devenind moneda de bază în acordarea creditelor, ceea ce a eliminat riscul valutar, care se materializase în criza din 2008. Să scazi de la dobânzi de 45% la credite la început de 2002 la o dobândă medie de 5,53% a însemnat foarte mult pentru toată lumea.
România a ratat adoptarea euro în 2017, când îndeplinea indicatorii, iar acum termenul a fost trimis spre 2025-2029.
România nu a adoptat încă euro, dar ca membru al Uniunii Europene din 2007, a primit 61 de miliarde de euro, a dat 21 de miliarde de euro la bugetul comun, rezultând un beneficiu net de 40 de miliarde de euro.
(sursa: Mediafax)