Doctorul Virgil Păunescu, de la Institutul OncoGen din Timișoara, anunța, încă din februarie 2020, că are vaccinul românesc împotriva COVID-19. Cercetătorul român a fost apoi victima unei campanii de discreditare, iar rezultatele cercetării au fost aruncate în derizoriu, deși tehnologia pe care o dezvoltă este folosită, cu succes, în alte țări, printre care și Germania. În timp ce toate celelalte state își încurajează, își finanțează și își promovează cercetătorii, mai ales acum, în lupta împotriva pandemiei de SARS-COV2, statul român face exact pe dos, fără să dea vreo explicație. Cert este că vaccinul timișorenilor ar putea avea ca efect imunizarea pe 17-20 de ani, în timp ce toate celelalte vaccinuri autorizate de UE oferă cel mult un an de imunizare.
Virgil Păunescu, medicul de la Timișoara care a dat primul vestea că lucrează la un vaccin ce ar putea stopa pandemia, a fost pus la zid de o mare parte din mass-media și social media din România, într-o campanie fără precedent de denigrare și decredibilizare a unui savant român. Singura „vină” a cercetătorului nostru este aceea de a fi anunțat un vaccin care ar putea imuniza timp de 17-20 de ani împotriva COVID-19. Lăsat fără bani pentru cercetare și nebăgat în seamă de autoritățile din România, cercetătorul și-a administrat singur vaccinul la care lucrează, pentru a putea observa efectele. Cert este că timp de un an nu s-a îmbolnăvit și nu a fost testat pozitiv la SARS-COV2, deși a intrat în contact cu pacienți cu forme grave de boală, fără să se protejeze. Vaccinul medicului Virgil Păunescu pare a avea, deci, efect. Doar că statul român îl îngroapă, fără niciun fel de explicație, deși se știe deja că toate celelalte vaccinuri care se administrează acum în țara noastră oferă imunizare cel mult un an.
Germanii dezvoltă o variantă similară
Un vaccin asemănător este acum în teste în Germania. Cercetătorii de la Timișoara au o corespondență cu cei din Germania, însă nu beneficiază de aceeași finanțare, pentru a putea trece de toate fazele obligatorii ale testării produsului, preliminare fazei de producție. „Am am primit un articol de la niște medici din Germania, apoi am corespondat pe teme științifice cu ei. Este o asociere între o firmă privată mare, două centre de cercetare în tratarea cancerului. Noi am pornit acum un an cu cercetarea pentru vaccin și am spus că tehnologia provine din tratarea cancerului. Specialiștii germani lucrează cu o tehnologie derivată tot din cea de vaccinare împotriva cancerului. Ei testează acum vaccinul. Tehnologia lor nu este identică, ci asemănătoare cu a noastră”, a declarat, pentru Jurnalul, doctorul Virgil Păunescu.
Subfinanțare de șapte ori
Timișorenii nu s-au oprit din cercetare, dar vor fi nevoiți, la un moment dat, să abandoneze vaccinul miraculos, dacă nu vor primi finanțarea de care au nevoie pentru a merge mai departe. „Noi nu ne-am oprit din cercetare. Mai avem puțină finanțare, dar nu cât ne trebuie. Pregătirea pentru producție necesită circa 5 milioane de euro, pentru a putea face toate cercetările de care este nevoie. Agenția Europeană a Medicamentului vrea experimente care costă mult mai mult. Avem la dispoziție doar bugetul de 720.000 de euro, pe doi ani, 2020-2021. Banii au venit în august anul trecut, când lumea este în concediu, astfel că am început să facem achizițiile în septembrie și abia la sfârșitul anului ne-au venit reactivii și am început să lucrăm”, a mai explicat medicul cercetător. Acești reactivi nu se produc în România, astfel încât și cercetarea depinde de achiziții din alte țări. Atunci când va începe producția unui vaccin similar, eventual în Germania, reactivii vor fi mult mai greu de găsit sau chiar imposibil, mai ales dacă se va dovedi eficiența vaccinului bazat pe tehnologia folosită deja în tratarea cancerului.
Avem un superinstitut, dar nu-l folosim
Toate țările din jurul nostru încep să-și dezvolte capacitatea de producere a unor vaccinuri eficiente în stoparea COVID-19. Ungaria și-a imunizat cetățenii inclusiv cu vaccinurile din Rusia și China, iar acum construiește două fabrici pentru producerea serurilor de imunizare. Una va fi lângă Debrețin, foarte aproape de România. Serbia va produce un vaccin chinezesc într-o fabrică proprie. În acest timp, Institutul Cantacuzino este lăsat fără finanțare, deși era cel mai mare centru de producere a vaccinurilor din sud-estul Europei. Nici după ce a fost preluat de MApN nu este lăsat să intre pe piața internațională sau măcar să producă pentru România. „Nu sunt suficiente vaccinuri și, chiar dacă va crește producția, în mai multe țări, nu se vor primi atâtea doze cât va fi nevoie. Rata de vaccinare în Europa, în acest moment, nu depășește 7%”, spune specialistul.
Peste 100 de țări așteaptă prima doză în 2023
Nici vaccinul rusesc Sputnik V nu a scăpat de campaniile de demonizare, însă lipsa de soluții a determinat mai multe țări din întreaga lume să-l folosească și chiar s-au semnat contracte pentru a se produce în Germania, Spania, Italia și Franța. Până acum, vaccinul Sputnik V nu a produs efecte negative și chiar și-a dovedit eficiența, în timp ce pentru Pfizer și Moderna se fac anchete, în mai multe țări, în urma unor efecte secundare grave, iar AstraZeneca a fost eliminat din peste 10 țări, în ultima săptămână. În aceste condiții, soluțiile pentru stoparea pandemiei încă se caută, în toate țările lumii. Cu excepția României, care-și sabotează propriii cercetători și propria capacitate de producție. „Problema cu repartiția vaccinurilor e minoră, în comparație cu adevărata problemă: lipsa lor. Sunt peste 100 de țări care nu vor primi decât peste doi sau trei ani vaccinul. Republica Moldova n-a primit nicio doză și i-a donat România. Peru a primit 2.000 de vaccinuri, s-a vaccinat președintele țării și a trebuit să-și ceară scuze. Dar ce să facă o țară cu milioane de oameni, dacă are doar 2.000 de vaccinuri? Celelalte vor veni peste trei ani. Sau nu”.
Agenția națională a medicamentului ne-a trimis un fax prin care ne-a anunțat că nu se poate implica în această problemă a vaccinului românesc.
Noi am propus să se finanțeze Institutul Cantacuzino, dacă nu se dorește finanțarea institutului nostru, pentru că noi avem o colaborare cu ei. Am încercat să facem o tehnologie cât mai simplă și cât mai ușor de administrat, cu spray nazal.
Secretele din spatele tehnologiei ARN mesager
Cercetătorul de la Timișoara explică modul de acțiune și istoricul fiecărei tehnologii care se folosește astăzi în campaniile de vaccinare. „Nu cred că suntem noi buricul Pământului, dar tehnologia cu ARN mesager a fost publicată în anul 2015, în Revista „Nature”, în SUA. La dezvoltarea acestei noi tehnologii a participat o cercetătoare din Ungaria, stabilită în SUA. A lucrat 25 de ani la această tehnologie. Nu a fost patentată, iar imediat după publicare, au apărut câteva firme, Moderna, în SUA, respectiv BioNTech, în Germania, care au început să folosească această tehnologie pentru vaccinurile împotriva cancerului (niciuna nu a produs vaccinuri până acum - n.r.). Important este ca în aceste situații de pandemie să fie produse cât mai multe vaccinuri. Firmele care au vrut să dezvolte această tehnologie în diverse aplicații ale ei deja au evoluat. În rest, toate celelalte vaccinuri au aceeași structură: un adenovirus, fie uman, fie de maimuță, modificat (AstraZeneca - n.r.), care trage după sine un material genetic”, explică doctorul Virgil Păunescu.
Tehnologia dă rezultate în tratarea cancerului
Tehnologia pe care o propune cercetătorul de la Timișoara este diferită de toate celelalte. „Este diferită tehnologia pe care lucrăm, pentru că nu produce anticorpi naturali. Organismul este stimulat, prin acest vaccin, pentru a produce limfocite T care să omoare celulele defecte, fie că sunt maligne, fie că sunt infectate viral. Celulele infectate sunt distruse și astfel virusul nu se mai împrăștie”, explică cercetătorul. Timișorenii au publicat un articol științific într-o revistă fără atestare, pe 8 februarie 2020. Nu au așteptat să publice într-o revistă acreditată ISI, pentru că ar fi durat între șase luni și un an, în ciuda pandemiei. Specialiștii s-au bazat pe folosirea acestei tehnologii, cu succes, în tratarea cancerului. „Dacă n-am fi publicat și ar fi dezvoltat altcineva aceeași tehnologie, n-am fi putut să venim, ulterior, să spunem că și noi am făcut același lucru. Nu ne-ar fi crezut nimeni. Pentru că este vorba despre foarte mulți bani, pentru cercetare și pentru producerea vaccinului, nu există solidaritate. Nimeni nu vrea să colaboreze cu nimeni. Dacă ar exista o finanțare externă, în principiu am putea lucra, dar în lume sunt multe laboratoare. Noi am conta dacă statul român ne-ar ajuta să prezentăm niște rezultate concrete, astfel încât să trecem măcar în faza a doua a cercetării. Pentru asta am insistat, pentru a primi cinci milioane de euro, în condițiile în care România a primit, anul trecut, 1,5 miliarde de euro pentru COVID-19”, explică specialistul.
Sunt aproape 200 de laboratoare în lume, care încearcă să dezvolte un vaccin, cu diverse surse de finanțare.
Există deja soluții de prevenire a infecției, sub formă de spray nazal, foarte eficiente. Și Israelul a lansat un astfel de produs pentru protecție. Și în România s-ar putea crea un produs similar.
Doctorul Virgil Păunescu va fi obligat să se vaccineze cu alt ser, pentru a obține pașaportul de liberă circulație, chiar dacă propriul lui ser, pe care și l-a administrat acum un an, l-a imunizat.
Cantitatea prea mare de vaccin poate să ucidă
Se vorbește foarte mult despre efectele adverse ale vaccinurilor AstraZeneca, dar și Pfizer și Moderna sunt cercetate. Cercetătorul de la Timișoara crede că efectele adverse și chiar moartea unor pacienți ar fi survenit din cauza administrării unor doze prea mari de vaccin, în aceste cazuri. „cel mai mare inconvenient este că nu poți controla cantitatea de antigen eliberată în circulație. Se introduce un program genetic, fie că este un ARN sau un adenovirus, care este tot un program genetic, ce intră în celulele umane, unde începe să producă proteina S. Problema care apare este că niciodată nu știi care este cantitatea pe care o produc celulele. Contează foarte mult doza. Atunci când este produsă o cantitate prea mare de antigen, poate da reacții secundare, chiar severe. Cei care au murit au avut aceleași reacții ca pacienții bolnavi de COVID-19. Moartea nu este provocată de virus, ci de reacțiile sistemului imun. La fel se întâmplă și în cazul vaccinului. În cazul acestor vaccinuri pe baze genetice încă nu se știe cât material genetic se eliberează”, explică cercetătorul Virgil Păunescu.
Mai multe tipuri de administrare
Acesta mai spune că el însuși și-a administrat o doză prea mare din propriul vaccin și a avut reacții adverse, deși nu atât de grave ca în cazul celor care au raportat astfel de probleme după vaccinarea cu celelalte seruri. „Vaccinul pe care îl cercetăm noi este un amestec de nouă proteine. În cazul acestuia, se poate controla cantitatea. Vaccinul nu se administrează doar injectabil. Există și vaccinuri sub formă de plasturi care se pun pe piele, altele sunt sub formă de tablete care protejează vaccinul în stomac și îl eliberează în intestin. Se pot face și sub formă de spray, cu administrare nazală, așa cum propunem noi. Vaccinul este o metodă de manipulare a sistemului imun”, spune Virgil Păunescu. Există și un vaccin administrat sub formă de iaurt, inventat de un cercetător de la Sankt Petersburg, administrat deja în Rusia, cu efecte foarte bune împotriva COVID-19.
Imunitatea celulară ar putea fi singura în măsură să oprească pandemia. „Vaccinurile împotriva acestei clase de virusuri nu au eficiență decât cel mult un an. Surpriza nu este foarte mare, pentru că același lucru se întâmplă cu toate vaccinurile pentru virusurile din categoria SARS. Studiile arătau că pacienții care au trecut prin SARS-COV 1 - care seamănă foarte mult cu SARS-COV 2 - în 2001-2002 - au avut imunitate maximum doi ani, în timp ce imunitatea celulară, pe care o propunem noi, e prezentă și după 17 ani. Pacienții vaccinați cu tehnologia propusă de noi ar putea fi imunizați timp de 17-20 de ani – un lucru foarte important, dacă ne gândim că vor fi țări care nu vor primi vaccinurile actuale, în următorii trei ani, iar cele care deja au început vaccinarea o vor lua de la capăt, după un an”, explică cercetătorul.