Succesiunea de evenimente care au condus la un conflict deschis între USR și UDMR, practic parteneri de guvernare, a debutat cu Dacian Cioloș și are drept scop final alegerile interne din USR-PLUS, din luna octombrie a acestui an. Desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pare, astfel, un ingredient scos în față drept miză a atacurilor din ultima lună pe care mai mulți lideri ai Uniunii Salvați România le-au făcut asupra formațiunii conduse de Kelemen Hunor, culminând cu declarația ministrului Justiției, de săptămâna aceasta, care sugerează, nici mai mult, nici mai puțin, decât că UDMR nu ar mai trebui să rămână la guvernare. Dacă în perspectiva alegerilor interne PNL se bate, pe viață și pe moarte, cu PNL, progresiștii și-au ales drept țintă un partener de guvernare, iar tema justiției și respectarea programului de guvernare, asumat în luna decembrie, este doar o tactică pentru congresul din octombrie.
Scandalurile dintre USR și UDMR au debutat, în data de 7 iulie 2021, când copreședintele USR-PLUS, Dacian Cioloș, în calitate de lider al Grupului Renew Europe, din Parlamentul European, a distribuit un fake-news pe contul său de Twitter, potrivit căruia Comisia Europeană ar fi suspendat Planul Național de Redresare și Reziliență al Ungariei. Motivul – justiția și statul de drept. „87 la sută dintre maghiari sunt de părere că gradul de corupție din țară este unul ridicat. (…) Oamenii merită fondurile de reziliență, nu ginerele lui Orban (Viktor Orban, premierul Ungariei – n.red.)”. De altfel, Renew Europe este grupul care i-a scris președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o scrisoare prin care a cerut blocarea PNRR-ului depus de Ungaria.
Replica dură pentru Dacian Cioloș nu a venit de la Budapesta, ci de la București, prin vocea liderului UDMR, Kelemen Hunor. În aceeași zi, Hunor a declarat că Dacian Cioloș „a făcut una dintre greșelile cele mai de început în politică. Nicio factură politică nu rămâne neplătită. S-a grăbit să fie erou, Nu a reușit”. Comisarul european Vera Jourova a dezmințit, în aceeași zi, „știrea” aruncată pe piață de liderul Renew Europe.
Derapajul lui Dacian Cioloș avea loc la fix o lună după ce acesta și-a anunțat candidatura pentru funcția de președinte al USR, la congresul din luna octombrie, împotriva actualului lider al formațiunii, Dan Barna. Ca o coincidență, în aceeași zi, Barna a ieșit într-o conferință de presă, în care a început să pună presiune asupra colegilor de Coaliție, în special pe UDMR, pe o temă sensibilă. Progresiștii i-au acuzat pe cei de la PNL și pe cei de la UDMR de „ipocrizie nerușinată”, în cadrul votului pentru proiectul de desființare a pensiilor speciale pentru aleșii locali”. Dan Barna a declarat că „partenerii de coaliție trebuie să voteze în Parlament eliminarea pensiilor speciale pentru primari. Am văzut voturi cel puțin surprinzătoare în comisiile parlamentare”.
Concurs cu tema „cine se ia de piept mai tare cu formațiunea lui Kelemen Hunor”
Acesta reprezintă primul pas al acestui conflict. Iar, de aici, a început un adevărat „concurs” în USR-PLUS, respectiv care tabără - Cioloș sau Barna – se „ia de piept” mai tare cu UDMR. Iar aripa Barna pare să fi luat în serios acest deziderat. Mai ales având în vedere avertismentul făcut de Kelemen Hunor, referitor la plata polițelor politice.
Pe data de 11 iulie, ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, a atacat UDMR pe tema desființării SIIJ. Reamintim că proiectul de lege al Ministerului Justiției, respins de CSM și de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care prevedea revenirea la situația anterioară, de pe vremea lui Kovesi, a fost modificat în Camera Deputaților, în sensul oferirii unor garanții pentru magistrați că nu vor fi supuși unor abuzuri. Apoi, legea a intrat în dezbaterea Senatului, unde s-a blocat la Comisia Juridică. UDMR a depus un amendament prin care cere ca dosarele SIIJ să fie instrumentate de Secția de Urmărire Penală a Parchetului General, iar tot personalul SIIJ să fie încadrat la PÎCCJ. Mai mult, amendamentul mai cuprinde și o serie de atribuții pentru Plenul CSM în legătură cu procurorii care trebuie să instrumenteze aceste dosare.
Stelian Ion s-a dezlănțuit asupra UDMR, folosind acest subiect. „O să o spun abrupt, ca să nu ne învârtim în jurul cozii: n-am desfiinţat-o (SIIJ – n.red.) pentru că o parte dintre cei care sunt acum în coaliţie erau, la acel moment al înfiinţării, de partea cealaltă, alături de PSD, adică UDMR. A votat şi înfiinţarea SIIJ, a votat şi legile Justiţiei varianta Iordache, a votat şi Codul penal şi cel de procedură penală. (…) Acum, la ora actuală, UDMR spune: noi desfiinţăm SIIJ, suntem de acord cu asta, dar am vrea ca toate dosarele să nu meargă sub nicio formă la DNA, pentru că noi nu avem încredere în DNA, să meargă la Parchetul General, aşa cum a mai fost mai de mult, în ideea că se transformă într-un fel SIIJ actual într-o secţie care deja există. Schimbăm doar plăcuţa de înmatriculare, schimbăm doar denumirea, dar mecanismul rămâne acelaşi”, declara, pe 11 iulie, Stelian Ion.
La nici 24 de ore, Barna a simțit nevoia să mai atace o dată
La o zi distanță, Dan Barna însuși a simțit nevoia să iasă din nou în spațiul public și să declare că „ideea propusă de UDMR, acest amendament toxic (...) este de neacceptat şi atâta timp cât nu găsim o soluţie în coaliţie, o sesiune extraordinară este, din punctul nostru de vedere, prematură şi nefuncţională”.
Conform liderului USR, se impune „o desfiinţare reală a SIIJ, cu competenţa şi dosarele distribuite apoi după competenţă către parchete, astfel încât şi magistraţii să fie trataţi ca orice cetăţean al acestui stat, respectiv cazurile de corupţie la DNA, cazurile de criminalitate la DIICOT, cazurile de infracţiune comună la Parchet. Aşa este normal să funcţioneze un sistem juridic fără discrepanţe şi fără secţii speciale destinate unor categorii profesionale”.
Ministrul Justiției s-a pierdut cu firea. Cere UDMR să iasă de la guvernare. Calculul arată că, dacă se întâmplă asta, pleacă și USR
UDMR nu a cedat cu acest amendament la proiectul de desființare a SIIJ, astfel încât conflictul nu s-a stins. Iar lucrurile au luat o turnură absolut halucinantă. Stelian Ion a repus, zilele trecute, pe tapet acest subiect și, în cadrul unei emisiuni televizate, a declarat că, dacă ar trebui să plece cineva din coaliția de guvernare, acea formațiune nu e USR-PLUS, ci UDMR, pentru că nu-și respectă promisiunile și angajamentele asumate. Stelian Ion a reproșat UDMR-ului că se opune practic desființării Secției Speciale, deși și-a asumat acest obiectiv în programul de guvernare votat în Parlament. „Nu e de mirare, într-un fel, dacă ne gândim că în anii trecuți votau cot la cot toate nenorocirile din Justiție cu PSD”, a punctat ministrul. „Dacă renunțăm la intenții, e foarte clar că colegii din UDMR vor să ne ducă, bineînțeles ca o coincidență, alături de Ungaria și Polonia pe acea viziune de abordare față de Comisia Europeană și UE în privința statului de drept. (…) Eu înțeleg că poate nu-și doresc vecinii noștri să fie singuri pe aceeași linie și și-ar dori să fim mai mulți, dar eu nu cred în această viziune și, strict pe acest capitol, eu nu văd din Ungaria și Polonia un model”, a mai declarat Stelian Ion, bătând, din nou, apropouri către UDMR.
Analizând cu atenție acest joc, atât Dacian Cioloș, prin susținătorii său din USR-PLUS, cât și Dan Barna și-au ales drept temă de campanie internă aferentă alegerilor din octombrie UDMR și desființarea SIIJ. Practic, mesajul transmis de ambele tabere este simplu: au angajamente asumate față de alegători, vor merge cu ele până în pânzele albe. Astfel încât membrii de partid care vor fi chemați în toamnă să-și desemneze noua conducere să aibă siguranța că cel care le cere votul respectă aceste angajamente.
Progresiștii stau prost cu aritmetica
Dacă UDMR ar lua în serios amenințările celor de la USR-PLUS, acesta ar însemna sfârșitul coaliției de guvernare. O coaliție care atârnă, la propriu, în nouă voturi. Iar, pe fondul luptelor interne din PNL, această majoritate devine și mai instabilă.
Liberalii au, împreună, la Camera Deputaților și la Senat, 134 de voturi. Atât din aripa „Orban”, cât și din aripa „Cîțu”. USR-PLUS are 80 de parlamentari, dintre care 25 sunt aleși ca membri ai PLUS. Iar UDMR are 29 de senatori și deputați. În total, Coaliția beneficiază de 243 de parlamentari, cu nouă mai mult decât limita menținerii la putere (234).
Ieșirea UDMR de la guvernare ar însemna că această coaliție va mai rămâne în 214 voturi. Nici chiar dacă ar beneficia, în continuare, de sprijinul Grupului Minorităților Naționale, care numără 18 parlamentari, Coaliția PNL – USR-PLUS nu ar putea aduna mai mult de 232 de voturi. Practic, ar deveni o minoritate în Parlament. Astfel încât, ieșirea UDMR de la guvernare ar conduce, automat, la căderea Guvernului din care face parte USR-PLUS, întrucât s-ar modifica componența politică a Executivului, ceea ce conduce, automat, la necesitatea unui nou vot de încredere al Legislativului. Iar ruperea coaliției ar avea și consecința că, și la Senat, Anca Dragu, de la PLUS, ar avea probleme cu menținerea în cea de-a doua funcție în stat.
Miza politică majoră atât la PNL, cât și la USR-PLUS o reprezintă congresele din toamnă, iar rezultatele acestor alegeri sunt menite să facă jocurile pentru pregătirea anului electoral 2024, când au loc alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale.
Stelian Ion aruncă din nou cu venin, după ce a fost lăsat singur pe Zoom
Jocul, din acest punct de vedere, se complică pentru cei de la USR, în special pentru aripa „Barna”, reprezentată, în acest subiect, de ministrul Justiției, Stelian Ion. Care, pur și simplu, vine cu o „ofertă” aproape în bătaie de joc. Demnitarul USR a convocat o ședință online cu partenerii de Coaliție, în care a prezentat o nouă propunere pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cu presupuse garanții pentru magistrați. Potrivit propunerii, dosarele de corupţie privind magistraţii ar urma să treacă la DNA, dar, pentru a fi înlăturat riscul unor posibile presiuni asupra judecătorilor, aceştia ar putea cere mutarea dosarelor în care au calitatea de suspecți la un serviciu teritorial pe raza unei Curţii de Apel învecinate celei unde îşi desfăşoară activitatea. Pornind de la o problemă reală, cea a posibilității procurorului de a face dosar unui judecător chemat să-i cenzureze cererile, ministrul Justiției creează o perdea de fum menită să eludeze adevăratul mecanism de presiune. „La cererea judecătorului sau procurorului care are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză de competența Direcției Naționale Anticorupție, respectiv a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, dacă acesta își desfășoară activitatea în circumscripția serviciului teritorial care efectuează urmărirea penală, procurorul-șef al respectivei direcții dispune trimiterea cauzei spre soluţionare unui serviciu teritorial învecinat”, se precizează în amendamentul ministrului Justiției.
În traducere liberă, asta ar însemna că, dacă un judecător de la ÎCCJ ar fi anchetat de DNA, instrumentarea dosarului ar putea fi preluată, spre exemplu, de celebra unitate de Elită a DNA de la Ploiești.
Stelian Ion a avut, însă, ghinion. Acesta a povestit, pentru un portal de știri, cum a fost lăsat singur „pe stradă”. „Am trimis reprezentanților UDMR și PNL amendamentul privind desființarea Secției Speciale. El urma să fie discutat într-o ședință pregătitoare online, pe platforma Zoom, de deputații și senatorii juriști din cele trei partide împreună cu ministrul. (…). M-am trezit singur la acea ședință online, doar cu colegii din USR-PLUS. Invitați erau membrii grupului de lucru din PNL, UDMR și USR-PLUS. E adevărat, unii colegi sunt în vacanță, dar măcar unul putea să intre”, a precizat acesta.
Răspunsul celor de la UDMR a venit și este unul dur. Liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, a precizat că blocajul pe tema desființării SIIJ continuă. „Este un blocaj pe acest aspect. Eu am propus la ședința coaliției să purcedem la treabă privind reforma în justiție, pentru că sunt foarte multe alte probleme pe care trebuie să le rezolvăm în domeniul justiției. Nu înțeleg de ce domnul ministru se cramponează de acest singur subiect. Domnul Stelian Ion are o abordare absolut politicianistă și manipulează. A spus zilele trecute că noi nu dorim ca MCV-ul să fie ridicat și că noi facem jocul Ungariei, că Ungaria nu vrea ca România să intre în Schengen. Cum poți să spui ca ministru al Justiției asemenea bazaconii de grădiniță?”, a declarat deputatul.