Deşi anunţase iniţial că nu va impune un prag pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu, ministrul Tudorel Toader s-a răzgândit după o discuţie avută marţi cu Liviu Dragnea. Liderii coaliţiei de guvernare aşteaptă acum ca ministrul Justiţiei să stabilească valoarea acestui prag după ce Curtea Constituţională a decis că Parlamentul sau Guvernul au „obligaţia” de a reglementa valoarea pagubei în definiţia abuzului în serviciu.
CCR a respins marţi ca inadmisibilă sesizarea Bombonicăi Prodana referitoare la necesitatea introducerii unui prag pentru incriminarea penală a abuzului în serviciu, însă judecătorii constituţionali au reţinut că legiuitorul (adică Parlamentul sau Guvernul) este singura autoritate care „are obligaţia de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei”. Imediat după decizia CCR, Ministerul Justiţiei a transmis că „faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric”, ceea ce înseamnă că ministrul Tudorel Toader va introduce un prag în proiectul de lege de modificare a Codurilor Penale care urmează să fie trimis Parlamentului. Poziţia avută acum contrastează puternic cu propria argumentaţie din data de 3 aprilie, atunci când ministrul Justiției anunţa punerea în dezbatere publică a proiectului de modificare a legislaţiei penale în acord cu deciziile CCR. La acea vreme, Tudorel Toader invoca decizia 405/2016 a Curţii referitoare la abuzul în serviciu, explicând că el nu va impune un prag valoric, întrucât era judecător CCR la acea vreme şi îşi aminteşte perfect decizia. „Nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim. Eram judecător la Curte, sunt membru în Comisia de la Veneţia, dar legiuitorul naţional trebuie să respecte legea fundamentală. Legea fundamentală spune că constituie abuz fapta funcţionarului şi acolo nu se referă la un prag. Îi laşi judecătorului libertatea de a aprecia că o faptă de abuz, cu o anumită consecinţă păgubitoare, este infracţiune sau nu. De aceea, judecătorul are libertatea de apreciere, ţine seama de personalitatea, persoana făptuitorului, de gravitatea faptei, de împrejurarea că este recidivist sau nu, de scopul, de mobilul faptei. Judecătorul poate să dea suspendare în executarea pedepsei, poate să amâne aplicarea pedepsei, după cum procurorul poate să renunţe la urmărirea penală”, a fost explicaţia ministrului. La două luni distanţă, Toader susţine însă că există o diferenţă. Decizia CCR nr. 405/2016 s-a referit la conținutul sintagmei „îndeplinește în mod defectuos o atribuțiune de serviciu”, în vreme ce decizia de marţi a Curţii „se referă la omisiunea legiuitorului de a stabili un prag valoric în cazul abuzului în serviciu”.
A scăpat de remaniere
Anunţul ministrului Justiţiei a fost pe placul liderilor coaliţiei, care aşteaptă ca Tudorel Toader să vină cu proiectul în Parlament. De unde până mai ieri era pe lista neagră cu posibilii remaniaţi din cauză că „întârzie nepermis” legile Justiţiei, iar „răbdarea nu poate ţine la nesfârşit”, Toader a devenit peste noapte unul dintre favoriţi. „Este un personaj interesant şi cu o expertiză serioasă. Nu-mi face impresie proastă Este în proces de a căpăta experienţă politică, ceea ce-i firesc. Crede în respectarea legilor şi a Constituţiei. Mi-a plăcut cum a gestionat problema SIPA”, a sunat caracterizarea făcută de Liviu Dragnea. La rândul său, C.P. Tăriceanu aşteaptă „o viziune clară” în ceea ce priveşte definirea pragului valoric, apreciindu-l pe ministrul Justiţiei drept „o voce autorizată având în vedere faptul că a fost membru al CCR, este profesor universitar în drept, este specialist în drept penal”.