Mult discutata lege a dării în plată a trecut ieri de Parlament, în aplauzele deputaţilor. Preşedintele Iohannis nu mai poate întoarce legea în Parlament, cum a făcut la finele anului trecut, şi trebuie să o promulge sau, dacă vrea să o blocheze, să o trimită la Curtea Constituţională. Rămâne de văzut dacă preşedintele va lua partea comunităţii bancare sau pe cea a zecilor de mii de români care nu-şi mai pot achita creditele imobiliare.
Legea se va aplica chiar din prima zi după ce preşedintele o va promulga pentru că nu are norme de aplicare. A fost gândită simplu, să poată fi aplicată imediat. “De la data promulgării, oamenii pot să notifice băncile că vor să facă darea în plată, iar băncile nu se pot opune. Dacă nu vor să accepte, după 30 de zile, omul merge la notar şi pur şi simplu transferă bunul în favoarea băncii. Chiar dacă banca va contesta această decizie şi va da în judecată clientul, pe toată perioada procesului banca este obligată să îngheţe orice acţiune şi orice rată”, a declarat liberarlul Daniel Zamfir, iniţiatorul legii.
Cine se poate opune
Numai o sesizare la Curtea Constituţională mai poate opri legea, însă aceasta nu poate fi făcută decât de preşedintele Iohannis, de către Avocatul Poporului, de Guvern sau de un grup de 50 de senatori sau deputaţi. “ Nu cred că este cazul. Preşedintele poate să accepte legea sau să o întoarcă pe motiv de neconstituţionalitate, ceea ce nu cred că va face dacă nu a făcut-o de prima dată”, a explicat Zamfir. Acesta a adăugat că, în urma cererii de reexaminare a preşedintelui, Legea dării în plată a suferit, faţă de varianta votată în noiembrie anul trecut, câteva modificări importante. „Preşedintele ne-a cerut să ne pronunţăm, fără echivoc, asupra persoanelor care beneficiază de această lege. Am făcut-o. Am stabilit, fără echivoc, că de Legea dării în plată beneficiază doar persoanele fizice care au calitatea de consumator, nu şi persoanele fizice care au luat credite în vederea derulării unor afaceri, respectiv profesioniştii", a precizat Zamfir. Şi Guvernul poate să întoarcă legea, dar, deocamdată, nu a luat o decizie. "Am văzut că a trecut. S-a ţinut cont de anumite aspecte pe care şi Guvernul le-a solicitat pentru caracterul social. Acesta a fost obiectivul principal al Guvernului – vorbim de programul Prima Casă şi de instituirea unui plafon. Mai aveam şi alte condiţii. Din păcate, nu are un caracter social atât de pronunţat cât ar fi dorit Guvernul'', a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Executivului.
Cine beneficiază şi cine nu
• Cei care au luat creditele pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru terenuri cu destinaţie de locuinţă;
• Valoarea creditului nu trebuie să depăşească 250.000 de euro;
• Împrumuturile luate prin Prima Casă sunt excluse din lege;
• Persoanele care au intrat deja în executare silită sau cele la care executarea silită s-a încheiat beneficiază de darea în plată;
Paşii care trebuie urmaţi
• Debitorul va trebui să notifice banca prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public că vrea să renunţe la imobil;
• Banca are la dispoziţie 10 zile să conteste;
• După 30 de zile are loc transferul de proprietate la un notar public;
• Între momentul notificării şi semnarea actelor notariale se susupendă orice plată către bancă, precum şi orice procedură judiciară;
• Banca poate da în judecată restanţierul, însă pe toată perioada procesului se suspendă orice plată sau acţiune.
"Nu am gândit-o ca pe o lege împotriva sistemului bancar, ci, din contră, ea s-a vrut şi va fi o lege care va aduce un echilibru în raporturile între clienţi şi bancă. Nu am gândit-o ca fiind o lege de protecţie socială pentru anumite categorii defavorizate, pentru că cei care astăzi sunt în nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au poate două-trei locuri de muncă, dar care, din cauza clauzelor abuzive, nu îşi mai pot plăti ratele la bancă",
Deputatul Daniel Zamfir, iniţiatorul proiectului de lege
Băncilor nu le vine să creadă
Probabilitatea ca darea în plată să se aplice în forma votată ieri este de 40%, se arată într-un raport al ING. Bancherii speră să existe o corelare între legea insolvenţei persoanelor fizice, care s-ar putea aplica mai devreme cu şapte luni, adică de la 31 mai, şi darea în plată, deşi această corelare nu există în acest moment. "Faptul ca s-a adoptat, în aceeaşi săptămână, un proiect de lege al falimentului persoanelor fizice (etichetat ca o alternativă mai prietenoasă pentru piaţă decât darea în plată) creşte posibilitatea ca această lege să poată fi modificată în viitor”, se spune în raportul ING. Pe termen scurt, băncile pot să conteste caracterul de neconstituţionalitate al legii şi unele au spus deja că vor face acest lucru. “Fiecare bancă va lua în calcul această opţiune şi o va aplica sau nu în funcţie de situaţia în care se va afla”, a declarat Bogdan Preda, directorul de comunicare al Consiliului Patronatului Bancar.
Peste 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în perioada de criză şi s-ar califica pentru Legea dării în plată. Băncile ar pierde 2,2 miliarde de euro dacă toţi aceşti debitori ar aduce cheile la bănci.