Jurnalul.ro Editoriale De ce Justin Capră nu putea deveni Elon Musk

De ce Justin Capră nu putea deveni Elon Musk

de Ionuț Bălan    |   

Sunt anumite companii cu acoperire națională, regională sau mondială, care, surprinzător, nu sunt deținute de stat, chiar dacă în alte situații acesta invocă interese de ordin strategic pentru a avea în posesie astfel de firme.

 

Poate că acest lucru se produce, însă, ca să nu se apuce oricine să ceară socoteală pentru ceea ce se întâmplă cu banul public, deși respectivele entități economice cam de la stat primesc comenzile, el le dă direcția și are un interes major pentru ceea ce realizează, doar că nu-i aparțin. Dar iată de ce Justin Capră nu ar fi putut deveni niciodată Elon Musk, în ciuda faptului că ceea ce a inventat îl recomanda să fie.

Ca să formulez, cu mai multe detalii, cele mai trendy invenții ale momentului sunt mașinile electrice care ating 100 de kilometri pe oră în mai puțin de trei secunde, trotinetele eco, jet pack-urile și vehiculele mixte mașină/motocicletă. Ce ne facem însă că rucsacul  zburător, aparatele de zbor cu decolare pe verticală, dronele şi maşinile cu două roţi nu-s chiar noutăți. În anii ‘50 - ‘60, Justin Capră a realizat şi experimentat aşa ceva, iar, după 1970, locuitorii Bucureștiului puteau să-l vadă mergând pe stradă cu niște „ciudățenii”, mașini/scutere/trotinete, unele electrice, altele care consumau o cantitate infimă de benzină. Ba chiar a fost și arestat și dat afară din Aviație când a mers la Ambasada Statelor Unite să ceară sprijinul pentru intrarea în fabricaţie a prototipurilor sale. După care,  Moore de la Bell a brevetat rucsasul zburător, iar agentul 007 i-a făcut reclamă în film...

Din păcate, într-o societate ce a ignorat constant meritocrația și a scos în față politica, meritele lui Justin Virgilius Capră au fost recunoscute oficial cu jumătate de gură. Întrebat în urmă cu un deceniu de ce nu li s-a acordat atenția cuvenită invențiilor sale, inginerul a răspuns că în lume ideile noi se aplică într-un procent redus din motive politice, economice sau sociale. Dar asta fără a uita să precizeze că brevetul românesc pentru rucsacul zburător datează din 27 iunie 1958, iar cel american din 22 februarie 1962!

După ce s-a referit la caracteristicile Justin 1.000, o mașină care consuma benzină în afara localităţilor, iar în oraş mergea pe motor electric, cu o autonomie de 250 de kilometri - deci un hibrid realizat cu mult înaintea „vremurilor” - inventatorul a atras atenția că în criză s-au născut cele mai mari valori ale istoriei, adăugând că: „Timpul invențiilor mele nu e acum. Dar va veni…”

Şi iată că acest lucru se produce chiar în prezent, deși se vehiculează numele lui Musk, nu al lui Capră. Despre Virgilius, Soleta, Sarmis, Oroles, Troty sau Oblio nu se mai pomenește nimic. Doar de Tesla, revoluția trotinetelor electrice, de jet pack-ul văzut la James Bond în Thunderball cu care se deplasează în spaţiu astronauţii NASA și de Batpod-ul scos la licitaţie.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri