Leul românesc şi-a continuat joi tendinţa de depreciere în raport cu moneda unică europeană la un nou nivel minim istoric, în principal pe fondul provocărilor din sfera echilibrelor macroeconomice şi al incertitudinilor de politică economică pe plan intern, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Andrei Rădulescu, director de cercetare al Băncii Transilvania.
"Leul românesc a continuat tendinţa de depreciere în raport cu moneda unică europeană spre un nivel minim istoric în şedinţa de tranzacţionare de astăzi, evoluţie determinată, în principal, de provocările din sfera echilibrelor macroeconomice şi de incertitudinile de politică economică pe plan intern, într-un context caracterizat prin volatilitate pe pieţele financiare internaţionale. Pe de o parte, România a înregistrat în 2018 cele mai ridicate niveluri ale deficitului de cont curent (% din PIB) şi ale deficitului bugetar (% din PIB) dintre ţările regiunii membre ale Uniunii Europene, situându-se, totodată, pe primele locuri la nivelul UE", a explicat Andrei Rădulescu.
De asemenea, acesta a afirmat că măsurile fiscal-bugetare anunţate la final de 2018 şi absenţa unui proiect de buget pe anul 2019 au contribuit la intensificarea percepţiei de risc privind evoluţia deficitului bugetar în 2019, fiind în creştere probabilitatea poziţionării peste pragul de 3% din PIB, limita impusă de Pactul de Stabilitate şi Creştere.
"Nu în ultimul rând, Banca Centrală a semnalat o consolidare a politicii monetare pe termen scurt, iar pe piaţa monetară şi pe piaţa titlurilor de stat ratele de dobândă s-au diminuat în ultimele şedinţe, factori care au condus la atenuarea cererii pentru lei", a spus Andrei Rădulescu.
Leul s-a depreciat joi cu 0,42 bani (0,09%) faţă de euro, ajungând din nou la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană, cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,6764 lei/euro. Aceasta, după ce, miercuri, BNR a cotat euro la 4,6722 lei.