Cel care ocupă încă scaunul de procuror general este de mult timp în afara postului. Augustin Lazăr a venit în această poziție de înaltă demnitate publică printr-o manevră abjectă a Codruței Kovesi și a grupului infracțional al sufrageriștilor. Tiberiu Nițu a fost scos din funcție printr-o acuzație absurdă a DNA de obținere de foloase necuvenite pentru că o altă instituție a statului i-a asigurat un minim dispozitiv de protecție. Cum s-au derulat presiunile politice împotriva lui Nițu la începutul anului 2016, la puțină vreme după instalarea tehnocraților în Palatul Victoria? Cioloș o întreabă pe doamna Prună, ministrul Justiției, dacă e posibilă revocarea sau demiterea procurorului general. Apoi o invită la Cotroceni să-l informeze pe Iohannis despre discuția cu Tiberiu Nițu. În februarie, procurorul general își depune demisia. Pentru a-l scoate pe Nițu din post n-a mai fost nevoie de procedură, de evaluare, de aviz CSM, de lunile de gândire ale președintelui și nici de dezbateri în Curtea Constituțională. A lansat Kovesi un dosar pentru că a avut Nițu mașină cu girofar de la parchet până la gară și s-a rezolvat problema! A sărit societatea civilă să-l apere? A fost chemată Prună să dea explicații în Parlament, s-a îngrijorat Juncker, Tajani, Timmermans pentru starea statului de drept, a apărut vreun cuvințel despre acest episod în raportul MCV, măcar între două virgule, la un subsol sau o anexă ? Așa a ajuns Lazăr procuror general. Poți fi acuzat de impostură dacă nu ai dat niciun examen pentru gradele profesionale, dar și de uzurpare de funcție, știind exact modul în care a fost scos din funcție predecesorul? Pentru Augustin Lazăr a fost clar de la început care îi este menirea. Să asculte de Kovesi, să accepte tot ce-i este cerut prin ordinele nescrise. El nu a fost niciun moment procurorul general al României, ci procurorul general al statului paralel. A semnat protocoale secrete când CCR a scos SRI din poziția de interceptor general, s-a rățoit la ministrul Justiției, a obstrucționat modificările la legile Justiției, mințind cu seninătate instituțiile internaționale, a blocat anchetele care vizau abuzuri ale procurorilor. E suficient sau mai trebuie și alte fapte pentru a justifica demiterea acestui Lazăr? Desigur, lazării mai mititei ai sistemului îl susţin, apărându-și propriile poziții în care au fost plasați. Cele 1.400 de dosare preluate de secția care îi stă în gât lui Lazăr arată dimensiunea uriașă a mecanismului de șantaj care toacă independența magistraților, cu Lazăr rămas la butoane.