Pe scurt, cercetătorii de la Institutul Francis Crick din Londra au arătat că, în loc să provoace daune celulelor sănătoase, așa cum se credea până acum, poluarea doar trezeşte celulele vechi deteriorate, transformându-le în cancer. Descoperirea este crucială, deoarece ar explica modul în care sute de substanțe cancerigene acționează asupra organismului și, în același timp, face posibilă dezvoltarea unor medicamente care să prevină formarea tumorilor.
Mult timp, poluarea aerului a fost considerată un risc mai mare de cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată, însă oamenii de știință spun că nu știau dacă poluarea cauzează în mod direct boala oncologică.
Pe scurt, viziunea clasică asupra apariției cancerului începe cu o celulă sănătoasă, care, expusă la agenți cancerigeni, dobândeşte din ce în ce mai multe mutaţii în codul său genetic (ADN), până când ajunge la un punct critic. Atunci devine celulă canceroasă şi începe să se înmulțească necontrolat. Însă ceva nu se leagă în acest scenariu: cercetările anterioare au arătat că mutațiile ADN-ului pot fi prezente în diverse ţesuturi fără să provoace cancer și că majoritatea agenților cancerigeni de mediu – inclusiv fumul de țigară sau poluarea aerului – nu par să afecteze ADN-ul oamenilor.
Prin urmare, cercetătorii de la Institutul Francis Crick din Londra au făcut un studiu care propune un scenariu diferit, iar rezultatele surprinzătoare ale acestuia au fost prezentate, weekendul trecut, la conferința anuală a Societății Europene de Oncologie Medicală de la Paris.
Particulele PM2.5 doar apasă trăgaciul
Potrivit statisticilor, majoritatea cancerelor pulmonare sunt cauzate de fumat, însă unu din 10 cazuri are legătură cu poluarea aerului.
Tocmai de aceea, cercetătorii londonezi s-au concentrat asupra poluării cu PM 2.5 – care sunt mai mici de 2,5 microni – și, analizând datele de sănătate a peste 460.000 de persoane din Anglia, Coreea de Sud și Taiwan, au descoperit că expunerea la aceste particule foarte mici de praf a dus la un risc crescut de mutații ale genei EGFR. De asemenea, în studiile de laborator pe șoareci, echipa a arătat că particulele poluante au cauzat modificări ale genei EGFR, dar și ale genei KRAS, ambele fiind legate de cancerul pulmonar. Însă au constatat că există mutații ale celor două gene și în probele de țesut pulmonar uman care nu au fost niciodată expuse agenților cancerigeni din cauza fumatului sau a poluării crescute.
Deteriorarea este deja prezentă în ADN-ul celulelor noastre, iar mutațiile par să crească odată cu vârsta, însă ceva trebuie să apese pe trăgaci pentru a o transforma în celulă canceroasă.
„Pe cont propriu, probabil că sunt insuficiente pentru a conduce la cancer”, a spus autorul principal al studiului, Charles Swanton, citat de medicalxpress.com
Dar atunci când o celulă este expusă poluării, aceasta poate declanșa un „răspuns de vindecare a rănilor” care provoacă inflamații, a explicat Swanton, iar dacă acea celulă „adăpostește o mutație, atunci va forma un cancer”.
O ușă deschisă pentru medicamente de prevenire a cancerului
„Am arătat un mecanism biologic în spatele a ceea ce a fost anterior o enigmă”, a mai spus Charles Swanton, adăugând că speră ca descoperirea să „ofere motive fructuoase pentru un viitor a ceea ce ar putea fi prevenirea moleculară a cancerului, unde putem oferi oamenilor o pastilă, poate în fiecare zi, pentru a reduce riscul de cancer”.
Prof. Suzette Delaloge, care conduce programul de prevenire a cancerului la institutul francez Gustave Roussy, consideră cercetarea ca fiind revoluționară. „Studiul este un pas destul de important pentru știință – și pentru societate, sper”, a declarat Delaloge pentru AFP. Potrivit acesteia, studiul deschide o ușă uriașă, atât pentru cunoaștere, cât și pentru noi modalități de a preveni dezvoltarea cancerului.
Oamenii de știință au făcut, de fapt, o dublă descoperire. Pe de-o parte, rezultatele cercetării contribuie la înțelegerea riscurilor și impactului pe care îl are poluarea atmosferică asupra sănătății, iar pe de altă parte ajută la înțelegerea principiilor fundamentale care stau la apariția cancerului.
Circa 10% din cancerele pulmonare apar la nefumători, iar două treimi din nefumătorii care suferă de cancer pulmonar sunt femei.
Doar particulele poluante de dimensiuni foarte mici (PM2.5), care se găsesc de obicei în gazele de eșapament și fumul din combustibili fosili, sunt asociate cu riscul de cancer pulmonar cu celule non-mici (NSCLC), care cauzează peste 250.000 de decese, anual, la nivel global.