Pe fondul epidemiei mondiale de diabet, piata farmaceutica devine un adevarat camp de batalie, unde, mizand atat pe inovatii, cat si pe cererea tarilor emergente, laboratoarele incearca sa compenseze puternica presiune asupra preturilor din Statele Unite.
Cifrele sunt cu adevarat alarmante: daca anul trecu, numarul persoanelor cu diabet a fost de 425 de milioane, in 2045 s-ar putea ajunge la 629 de milioane, conform estimarilor Federatiei internationale pentru diabet (IDF). Numai jumatate dintre ei sunt diagnosticati, in prezent, si numai 50% dintre acestia din urma au acces la tratamente. Anual, diabetul si complicatiile generate (afectiuni cardiovasculare si renale, amputarea membrelor inferioare, etc) ucid 4 milioane de oameni.
Consecinta a tulburarilor ce apar in asimilarea zaharului in organism, diabetul este de doua forme. Diabetul de tip 2, care reprezinta 90% dintre cazuri, este deseori legat de obezitate si sedentarism. In ceea ce priveste diabetul de tip 1, de origine genetica, apare frecvent in copilarie si se caracterizeaza prin absenta totala a insulinei, un hormon produs, in mod normal, de pancreas si care regleaza nivelul de glicemie din sange.
Piata mondiala a diabetului a generat anul trecut circa 80 de miliarde de dolari, plasand-o pe locul doi mondial, dupa cancer. Numai SUA ocupa 64% din valoarea acestei piete. Dar epicentrul crizei diabetului s-a mutat in tarile emergente ale Asiei, cu India si China in frunte, iar cresterea pietei ar putea fi accelerata, pe viitor, de Asia de Sud-Est, Africa si Orientul Mijlociu.
Printre altele, piata americana a diabetului este in plina configurare incepand din 2015, cand pretul medicamentelor pe acest segment a inceput incet, dar sigur, sa scada, dupa o ascensiune aproape incredibila.Unul dintre factorii declansatori ai tendintei a fost intrarea pe piata a Basaglar, o insulina cu actiune pe termen lung, dezvoltata de grupul american Eli Lilly si cel german Boehringer Ingelheim.
Redus "la tacere", preparatul francezilor de la Sanofi, Lantus, a cedat in fata concurentei, cu pierderi colosale, de ordinul a peste 4 miliarde de euro.ri. Dupa un 2016 extrem de dificila, compania daneza Novo Nordisk, lierul pietei diabetului, ajuns victima miscarilor din Statele Unite, rezista destul de bine: vanzarile sale au crescut, anul trecut, cu 3%, la peste 12 miliarde de euro.
In schimb, vanzarile laboratorului Eli Lilly au progresat cu 25% in 2017. Printre altele, Novo Nordisck si Eli Lilly profita de solida lor prezenta pe cel mai dinamic sector al pietei, cel preparatelor destinate hormonului intestinal GLP-1, care segment care avanseaza cu peste 20% pe an, inclusiv in SUA.
Pentru a echilibra balanta, cei de la Sonofi s-au concentrat si ei pe clasa GPL-1, cu unnou candidat, efpeglenatida, pe care spera sa-l lanseze pe piata in 2021. De asemenea, grupul francez isi pune mari sperante in antidiabeticul oral din noua generatie, sotaglifozin.