Datele sugerează că un consum mare de alimente pe bază de plante ar putea avea un „efect protector” împotriva demenței, indiferent de riscul genetic al unei persoane, ceea ce, potrivit cercetătorilor, ar putea sta la baza unor viitoare strategii de sănătate publică, dacă cercetările ulterioare le vor confirma rezultatele.
Autorul principal al studiului, dr. Janice Ranson, cercetător principal la Universitatea din Exeter spune că rezultatele acestui studiu de mare amploare subliniază beneficiile pe termen lung pentru sănătatea creierului pe care le aduce consumul unei diete mediteraneene, care este bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase. Efectul protector al acestei diete împotriva demenței a fost evident, indiferent de riscul genetic al unei persoane, astfel încât este probabil ca aceasta să fie o alegere benefică a stilului de viață pentru persoanele care doresc să facă alegeri alimentare sănătoase și să își reducă riscul de demență”.
Constatările, publicate în revista BMC Medicine, se bazează pe date de la peste 60.000 de persoane din UK Biobank, o bază de date online cu înregistrări medicale și de stil de viață de la peste o jumătate de milion de britanici. Cercetătorii au punctat persoanele folosind două măsuri de aderență la dieta mediteraneană și au luat în considerare riscul genetic al fiecărui individ pentru demență. Pe parcursul a aproape un deceniu, au existat 882 de cazuri de demență, dar cei care au urmat o dietă mediteraneană strictă au avut un risc cu 23% mai mic de a dezvolta această afecțiune, în comparație cu cei care au mâncat diferit.
Dr. Oliver Shannon, profesor de nutriție umană și îmbătrânire la Universitatea Newcastle și autor principal al studiului, a declarat că găsirea unor modalități de reducere a riscului de a dezvolta demență este o "prioritate majoră" pentru sănătatea publică. „Demența are un impact asupra vieții a milioane de persoane din întreaga lume, iar în prezent există opțiuni limitate pentru tratarea acestei afecțiuni”, a spus el, potrivit WebMd.
Un nou studiu sugerează că respectarea dietei MIND sau a dietei mediteraneene poate întârzia schimbările din creier legate de boala Alzheimer cu echivalentul a 18 ani de îmbătrânire. Şi, important, nu a fost necesar să fie urmată întreaga dietă, ci doar să fie respectate câteva principii.
Dieta mediteraneană presupune consumul de fructe, legume, fasole, nuci, cereale sănătoase, ulei de măsline și pește, limitând carnea roșie și lactatele. Dieta MIND, un plan hibrid, construit pe baza dietelor mediteraneană și DASH (abordări dietetice pentru stoparea hipertensiunii), este o variantă a planului mediteranean care se concentrează pe cereale integrale, legume cu frunze verzi și alte legume, fructe de pădure, fasole, nuci, carne slabă, pește, păsări de curte și ulei de măsline. Dieta MIND limitează brânza, untul, alimentele prăjite și dulciurile.
În cadrul studiului, cercetătorii au constatat că, cu cât o persoană mânca mai multe legume cu frunze verzi, cu atât mai puține semne ale bolii Alzheimer erau găsite în creier. Persoanele care mâncau cel puțin șapte porții de legume cu frunze verzi pe săptămână aveau creiere care păreau cu 19 ani mai tinere decât creierele persoanelor care mâncau legume o dată pe săptămână sau niciodată.
Dieta mediteraneană
Dieta mediteraneană este un plan de alimentație sănătoasă. Este bazată pe plante și încorporează aromele și metodele de gătit tradiționale ale regiunii. Interesul pentru această dietă a început în anii ’50, când s-a observat că bolile de inimă nu erau la fel de frecvente în țările mediteraneene ca în SUA. De atunci, numeroase studii au confirmat că dieta mediteraneană ajută la prevenirea bolilor de inimă și a accidentelor vasculare cerebrale.
Dieta mediteraneană este un mod de alimentație care se bazează pe bucătăriile tradiționale din Grecia, Italia și alte țări care se învecinează cu Marea Mediterană. Alimentele pe bază de plante, cum ar fi cerealele integrale, legumele, leguminoasele, fructele, nucile, semințele, ierburile și condimentele, reprezintă baza dietei. Uleiul de măsline este principala sursă de grăsimi adăugate. Peștele, fructele de mare, lactatele și păsările de curte sunt incluse cu moderație. Carnea roșie și dulciurile sunt consumate doar ocazional.
Uleiul de măsline este principala sursă de grăsimi adăugate în dieta mediteraneană. Uleiul de măsline furnizează grăsimi mononesaturate, care scad nivelul colesterolului total și al lipoproteinelor cu densitate scăzută (sau „rele”). Nucile și semințele conțin, de asemenea, grăsimi mononesaturate. Peștii grași, cum ar fi macroul, heringul, sardinele, tonul alb și somonul, sunt bogați în acizi grași omega-3. Aceste grăsimi polinesaturate ajută la combaterea inflamațiilor din organism. De asemenea, acizii grași omega-3 ajută la scăderea trigliceridelor, reduc coagularea sângelui și scad riscul de accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.