Reînființarea Ministerului Turismului, în viitorul Executiv, este dorită de o parte a industriei ospitalității, dar respinsă de hotelierii care au început să aplice pentru programele de redresare economică. Cei care cer un minister separat pentru Turism argumentează prin nevoia de alocare a bugetelor de promovare, în timp ce hotelierii spun că sunt deja în pragul falimentului și promovarea e ultimul lucru care ar trebui să ne intereseze în această situație. Toate măsurile de sprijin pentru cea mai afectată industrie sunt derulate de Ministerul Economiei, iar o reorganizare acestei instituții ar putea compromite proiectele pentru care hotelierii au negociat aproape un an.
Ministerul Turismului a fost desființat atunci când PNL a preluat guvernarea, motivându-se prin nevoia de reducere a cheltuielile cu aparatul de stat. Nu a mai fost reînființată nici Autoritatea Națională pentru Turism, care a funcționat alternativ cu Ministerul, în ultimii 30 de ani, gestionând situația turismului din România. În 2017, când s-a reînființat Ministerul Turismului, condus de Mircea Titus Dobre, exista parte importantă a programului de guvernare al PSD, care includea reforme legislative, Master Planul pentru Turism și Hotărârea de Guvern pentru acordarea voucherelor de vacanță – un proiect amplu, care s-a implementat în cadrul fostului minister. Astăzi, turismul din România se află într-o situație dezastruoasă, din cauza pandemiei care a-nsemnat impunerea unor restricții ce au dus la diminuarea gravă a numărului de înnoptări în structurile de cazare și în pragul falimentului hoteluri, restaurante, pensiuni, terase, centre SPA și industriile conexe.
Măsurile de redresare, gestionate de MEEMA
Toți cei afectați de criza COVID-19 mai au o speranță de redresare în programele lansate de Ministerul Economiei, iar aceste programe sunt strâns legate de departamentele din acest minister, care le gestionează. Astfel, înființarea Ministerului Turismului acum ar întrerupe legăturile dintre instituțiile statului și ar putea crea haos, exact în momentul în care s-au lansat unele finanțări și sunt în pregătire altele. Ceea ce nu se discută, atunci când este avută în vedere reorganizarea instituțiilor statului, este faptul că fiecare minister are nevoie și de oameni capabili să facă proiectele promise la nivel politic, iar specialiștii de la Ministerul Economiei, care au lucrat până acum la măsurile de sprijin pentru industria ospitalității, nu sunt obligați să lucreze și pentru noul minister, nici să se transfere la un alt minister. Aceasta este problema pe care o pun hotelierii, în fața propunerii de reînființare a Ministerului Turismului.
Opinii total diferite, în funcție de interese
„Cei care își doresc acum reînființarea Ministerului Turismului pentru a gestiona bugetele de promovare nu iau în calcul falimentele care vor apărea în industria ospitalității, anul viitor, dacă afacerile din turism nu vor fi sprijinite. Promovarea ar trebui să se facă după ce ieșim din criză. În acest moment nu știm nici măcar dacă și ce restricții de circulație se vor menține anul viitor”, a declarat, pentru Jurnalul, Nicolae Istrate, vicepreședintele Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Pe de altă parte, Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) cere, printr-un comunicat de presă, reînființarea Ministerului Turismului, tocmai pentru promovare. „Crearea unei instituții guvernamentale distincte este obligatorie în contextul impactului negativ major pe care pandemia de coronavirus l-a avut asupra industriei ospitalității. Această nouă structură va trebui să fie cea care va îndruma și coordona măsurile atât de necesare pentru salvarea a ceea ce a mai rămas din industrie”, declară Mihai Jurca, președintele FAPT.
Nu s-a declarat finalul pandemiei
Mihai Jurca este unul dintre liderii grupului care a obținut rezultate excepționale în proiectul de reabilitare și promovare a destinației turistice Oradea. În martie 2017, Mihai Jurca declara pentru Jurnalul că nu s-a grăbit nimeni să facă promovare pentru Oradea, până nu se termină lucrările de reabilitare, pentru că nu se poate promova ceva înainte de a se finaliza lucrările. El a preluat conducerea FAPT de la Corina Martin, recent, după ce aceasta a renunțat la funcție, pentru a-și depune candidatura la alegerile locale, la Constanța. În noul context, Jurca și-a schimbat opinia, referitor la nevoia de promovare: „Odată depășite provocările pandemiei, o structură distinctă va trebui să susțină atragerea a cât mai multor fonduri europene în domeniul industriei ospitalității și va trebui să revigoreze serios imaginea României în afara țării. Acestea sunt doar două motive, dintr-o listă lungă, pentru care consider obligatorie nevoia unei structurii dedicate turismului. Subliniez că acesta va trebui să fie mai eficientă și mai suplă decât cele pe care le-am avut în trecut. E necesar ca aceasta să livreze rezultate palpabile și apoi se poate discuta despre responsabilități și resurse suplimentare”, mai declară Jurca. În context, problema pe care o ridică patronii din industrie este că pandemia nu s-a încheiat, iar momentul ales pentru reorganizarea ministerului nu este bine ales.
Scandal și între agențiile de turism
Un nou scandal s-a iscat și între Dragoș Anastasiu și Biroul Executiv al ANAT, după ce patronul resortului Green Village, din Delta Dunării, a făcut câteva declarații publice. „Conducerea Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) se delimitează de unele afirmații lansate de către colegul nostru, Dragoș Anastasiu, printre altele, fost președinte ANAT în perioada 2007 – 2009. (...) Nu suntem de acord cu afirmația că a fost solidaritate zero între agențiile de turism. Da, ca în orice domeniu economic, există și rivalități, și scopuri diferite, dar în primul rând trebuie să primeze scopurile comune. ANAT a apărat breasla agențiilor de turism, a participat la întâlnirile cheie și a fost vizibil în mass-media. Atât ANAT, cât și breasla agențiilor de turism au fost prezente în mass-media și au comunicat, multe știri și comunicate ajungând inclusiv pe masa Guvernului. Faptul că nu am ales să ieșim în stradă nu înseamnă că nu am luptat pentru viitorul agențiilor de turism și că nu ne-am mobilizat. Da, HORECA are peste 400.000 de angajați, iar angajații agențiilor de turism sunt circa 12.000, ei fiind extrem de ocupați în această perioadă cu identificarea de soluții, cu recrutări, reprogramări, fiind nevoiți să facă față multor turiști panicați ori nemulțumiți”, declară conducerea ANAT.
Grupările care își doresc noua instituție
Vicepreședintele FPTR, Nicolae Istrate, spune că nu i se pare normal ca un nou Minister al Turismului să fie înființat și condus de unele asociații patronale și ONG-uri. „Este cunoscut faptul că de mai mult timp, există diferite grupări, asocieri între ONG-uri și asociații profesionale, care nu sunt legal constituite, dar se erijează în reprezentanți ai Turismului. În prezent există două grupări: una condusă de fostul ministru Florin Jianu, susținut de unii funcționari publici din cadrul Ministerului Economiei și unele ONG-uri, care doresc înființarea unui Minister al Antreprenoriatului, Turismului și Digitalizării și, o altă grupare condusă de inițiatorii Alianța Pentru Turism (APT) (înființată de Dragoș Anastasiu – n.r.), care doresc înființarea Ministerului Turismului și al Întreprinderilor Mici și Mijlocii, acesta urmând a fi condus de un reprezentant al Alianței USR-PLUS. Ambele propuneri vizează, în ceea ce privește activitatea de turism, obținerea și cheltuirea, în mod discreționar a 50 de milioane de euro anual, pentru promovarea turismului și înființarea unui OMD Central care să preia o mare parte din atribuțiile autorității publice centrale responsabile în domeniul turismului”, declară Nicolae Istrate.
Este ilogic să dai 50 de milioane de euro pentru a promova o mașină stricată. Logic este să o repari mai întâi, ca să ai ce promova.
Nicolae Istrate, Vicepreședinte FPTR
Războiul între tabere, pentru înființarea unor noi ministere, a pus în conflict mai multe tabere, nu doar din mediul politic, ci și din industrie și ONG-uri.