După ce l-a atacat, la începutul anului trecut, pe predecesorul său la Ministerul Justiției, pe motiv că a făcut propuneri pentru șefia parchetelor, în ciuda avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii, Stelian Ion s-a contrazis pe sine, la finalul săptămânii trecute. A doua oară. El a înaintat Guvernului proiectul de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, chiar dacă CSM a spus că proiectul este inoportun.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a declarat că a semnat și a trimis la Guvern proiectul care prevede desființarea Secției pentru Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), în ciuda avizului negativ dat de CSM. “Vreau să fac precizarea că avizul este consultativ și am decis, în urma analizării tuturor argumentelor să trimit mai departe acest proiect”, a spus Stelian Ion.
Acesta a precizat că desființarea acestei secții înseamnă „o normalizare, o promisiune, un punct clar în programul de guvernare”. „Pentru mine, avizul negativ din partea CSM reprezintă o dezamăgire. Nu am fost niciodată obtuz la ideea de garanție și de întărire a independenței magistraților, dimpotrivă am avut în analiză anumite variante. Ele nu s-au concretizat pentru că nu s-a găsit o formulă constituțională pentru a le promova. În același timp, din partea membrilor CSM nu au venit propuneri concrete, altele decât unele pe care le-am eliminat din textul inițial, acele imunități suplimentare, cu care nu am fost și nu voi fi niciodată de acord”, adăugat acesta.
Îl certa, anul trecut, pe Cătălin Predoiu, fix pe motiv de aviz negativ
Ei bine, în februarie 2020, Stelian Ion îi cerea imperativ ministrului de atunci, Cătălin Predoiu, să respecte avizele CSM. “Experiențele pe care le-am avut când miniștri erau Florin Iordache și Tudorel Toader au determinat Comisia Europeană să includă în cadrul raportului MCV și recomandarea respectării avizelor negative ale CSM cu privire la numirile procurorilor de rang înalt până la modificarea procedurilor legale de numire. Trimiterea acestor propuneri către președintele României în vederea numirii în funcțiile de procuror general și de procuror-șef DIICOT ar încălca în mod flagrant aceste recomandări MCV și nu ar face decât să repete greșelile impardonabile din epoca Iordache – Toader”, afirma Stelian Ion, când doar râvnea la postul de ministru al Justiției.
La acel moment, membrul USR era de părere că “seriozitatea și pregătirea unui ministru, dublate de puterea și buna-credință ale unui președinte, nu sunt garanții suficiente dacă procedurile de numire au la baza factorul politic și dacă însuși sistemul judiciar nu acceptă aceste propuneri". Reacția lui Stelian Ion venea după ce Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ numirea Gabrielei Scutea în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și numirea Giorgianei Elena Hosu în funcția de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Atitudine identică și cu privire la Referendumul pe justiție
Nu este pentru prima dată când ministrul Justiției Stelian Ion îl contrazice, prin acțiunile sale, pe deputatul Stelian Ion. În 2019, acesta i-a îndemnat pe parlamentarii puterii să nu boicoteze referendumul din 26 mai şi a afirmat că românii trebuie întrebaţi dacă sunt de acord cu modificările din legislaţia pe Justiţie din ultimii doi ani, schimbări care, în opinia deputatului, nu ar fi fost asumate înainte de alegerile din 2016. În decembrie 2020, Stelian Ion emitea o OUG de modificare a legilor justiției, în contradicție totală cu referendumul pe care îl susținea, cu atâta convingere, cu un an și jumătate în urmă.