"Noi nu vrem şi nu putem să fim spectatori de la distanţă, să fie luate decizii fără participarea noastră. Dacă Moscova vrea să discute în ianuarie despre arhitectura de securitate a Europei şi despre garanţiile de securitate, aceasta nu este o problemă care să ţină doar de Statele Unite şi Rusia. Uniunea Europeană trebuie să fie prezentă la aceste negocieri, unele negocieri au sens doar dacă se derulează în strânsă coordonare şi prin participarea Europei", a afirmat miercuri Josep Borrell Fontelles, într-un interviu acordat publicaţiei germane Die Welt.
Negocierile dintre Statele Unite şi Rusia vor începe în 10 ianuarie, în oraşul elveţian Geneva. Însă, deşi iniţial a semnalat că nu va negocia cu Rusia în lipsa partenerilor europeni din cadrul NATO, acum Administraţia de la Washington a transmis că, în etapa iniţială, reuniunea se va derula în format bilateral. Ned Price, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, a subliniat că Washingtonul va fi "transparent şi solidar" cu aliaţii europeni.
"Principiul comunicării cu europenii este inviolabil, nu se discută nimic despre ei în lipsa lor", a afirmat Ned Price, explicând că Washingtonul discută cu aliaţii europeni în cadrul reuniunilor ministeriale NATO. De asemenea, Ned Price a amintit că preşedintele Joseph Biden a discutat cu aliaţii europeni în cadrul Iniţiativei Bucureşti Nouă şi cu liderii Franţei, Marii Britanii, Germaniei şi Italiei, la nivel bilateral. Însă Ned Price a confirmat că prima etapă a reuniunii SUA-Rusia se va derula în format bilateral. "Este vorba de Dialogul pentru Stabilitate Strategică, un canal care există de ceva timp. Este un canal bilateral cu Federaţia Rusă pentru a discuta teme referitoare la stabilitatea strategică, teme care au o mare importanţă pentru Statele Unite, dar şi pentru aliaţii din cadrul NATO. (...) Dar după Dialogul pentru Stabilitatea Strategică, sigur că vor fi interacţiuni în cadrul NATO, în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, iar Federaţia Rusă va observa din nou că Statele Unite au alături aliaţii din cadrul NATO, partenerii ucraineni, alţi aliaţi şi parteneri europeni", a afirmat Ned Price marţi seară, conform unui comunicat postat pe site-ul Departamentului de Stat şi vizualizat de MEDIAFAX.
Casa Albă anunţa pe 20 decembrie, după o discuţie pe care Jake Sullivan, consilierul preşedintelui Joseph Biden pentru Securitate Naţională, o avusese cu Iuri Uşakov, consilierul pentru Afaceri Externe al preşedintelui rus, Vladimir Putin, că negocierile cu Rusia se vor derula "în coordonare deplină cu aliaţii şi partenerii europeni".
Preşedintele Vladimir Putin cere garanţii că NATO nu va continua extinderea spre est şi nu va instala echipamente militare în Ucraina şi în apropierea frontierelor Rusiei. "Rusia este interesată în mod serios să obţină garanţii juridice credibile prin care să fie exclusă extinderea NATO spre est şi instalarea de echipamente militare ofensive în ţări vecine cu Rusia", a anunţat Kremlinul. Conform unui consilier prezidenţial rus, preşedintele Chinei, Xi Jinping, a anunţat că împărtăşeşte preocupările lui Vladimir Putin şi susţine solicitarea preşedintelui Rusiei de a obţine garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice.
Administraţia Joseph Biden a anunţat că este pregătită să se implice în contacte diplomatice cu Moscova pentru ajungerea la noi acorduri de securitate, cerând însă garanţii reciproce. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că un eventual atac militar asupra Ucrainei va avea "un preţ foarte mare", reafirmând susţinerea pentru suveranitatea naţiunii ucrainene. Jens Stoltenberg a precizat că Alianţa Nord-Atlantică este pregătită pentru un dialog consistent cu Rusia, exprimând intenţia de a convoca o reuniune a Consiliului NATO-Rusia la începutul anului viitor.
(sursa: Mediafax)