După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016, pentru 24 de ore, la sfârșitul săptămânii trecute au precizat că au clasat un alt dosar celebru. Este vorba despre o cauză în care a fost reținut, în 2015, un alt fost primar, Ioan Andrei Chiliman, de la sectorul 1. În ambele situații, a fost nevoie să treacă între patru și cinci ani, pentru ca procurorii anticorupție să constate și să recunoască faptul că nici faptele reținute în sarcina lui Chiliman, nici cele reținute în sarcina Olguței Vasilescu nu există, nu reprezintă infracțiuni sau nu există probe că încalcă vreo lege. Dosarul clasat în ceea ce-l privește pe Chiliman a fost instrumentat de celebra „Unitate de Elită” de la Ploiești, aceeași care a încercat să-l agațe și pe ex-premierul Victor Ponta, în afacerea „Tony Blair”, pentru care SIIJ l-a trimis în judecată pe Mircea Negulescu, zis „Portocală” pentru falsificare de probe și represiune nedreaptă. Secția specială urmează însă să fie desființată de noul Guvern, iar dosarele să se întoarcă la DNA. Lucru care nu este deloc pe placul UDMR, care, prin vocea deputatului Csoma Botond, acuză DNA că a săvârșit, în ultimii ani, abuzuri, cerând ca de aceste dosare să se ocupe o structură specializată din Parchetul General. Conducerea DNA a replicat, spunând că aceste afirmații sunt nefondate. Reacția venea chiar în timp ce DNA îl punea sub acuzare pe fostul președinte PSD Liviu Dragnea, pentru vizita pe care a efectuat-o, în 2017, în SUA, la inaugurarea președintelui Donald Trump.
DNA a clasat, pe data de 16 decembrie 2020, dosarul penal în care fostul primar al sectorului 1, Ioan Andrei Chiliman, a fost pus sub acuzare și reținut de vestita „Unitate de Elită” de la Ploiești, sub acuzația că ar fi luat șpagă… 670 de milioane de euro. După cinci ani, timp în care Chiliman a fost scos, la propriu, din viața politică și din prim-planul administrației bucureștene, Direcția Națională Anticorupție arată că, în acest dosar, a fost dispusă soluția clasării în conformitate cu prevederile articolului 16, literele „a” și „c” din Codul de Procedură Penală.
Concret, în cazul lui Chiliman, „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă: a) fapta nu există; b) nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”. Asta, în condițiile în care, la 18 iunie 2015, DNA Ploiești, condusă la acea dată de celebrul Lucian Onea, zis „Lucică”, omul de bază al Laurei Codruța Kovesi, dispusese nici mai mult, nici mai puțin, decât reținerea pentru 24 de ore a lui Ioan Andrei Chiliman, pe care „procurorii de elită” l-au pus sub acuzare și față de care au pus în mișcare acțiunea penală pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență în formă continuată. În același dosar, „paraditorii” de la Ploiești i-au mai pus sub acuzare pe Vlad Moisescu, pe Ioana Costescu (consiliera personală a lui Andrei Chiliman) și pe consilierul local Ion Brad, pentru grup infracțional organizat și trafic de influență.
În documentele redactate, la acel moment, de procurorii de la Ploiești, se vorbea despre inițierea unui grup infracțional constituit în anul 2004, după alegerile locale, care să obțină comisioane cuprinse între 10 și 15 la sută din valoarea contractelor „atribuite pe criterii clientelare”, de la agenții economici favorizați în câștigarea procedurilor de achiziție publică derulate cu Primăria Sectorului 1. Primarul Chiliman, prin prisma atribuțiilor conferite de funcția sa, garanta favorizarea societăților agreate în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor și ulterior, pe parcursul derulării acestora, mai spuneau cei de la DNA Ploiești. Mai mult, „Unitatea de Elită” descria și modalitatea în care se împărțea această șpagă: 30% Andrei Chiliman, 15% Vlad Moisescu; 15% Ioana Costescu; 15% Ion Brad și 10% PNL - Filiala Sector 1.
Dosarul fără probe, „lucrat” cu sprijin de la SRI
În actul de acuzare se mai vorbea despre faptul că diferența de 15% ar fi fost folosită pentru diverse cheltuieli legate de remunerarea suplimentară a funcționarilor care au sprijinit, în diferite modalități, la derularea activităților ilicite. „Concret, grupul infracțional a obținut de la reprezentanții a două societăți comerciale, beneficiare a unor contracte de lucrări publice (lucrări de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din sectorul 1 al municipiului București, inclusiv servicii de supraveghere a lucrărilor prin diriginți de șantier), sumele de 300.000 lei respectiv 38.481.488 lei. Această din urmă sumă de bani a reprezentat un procent de 10% din plățile efectuate de către Primăria Sectorului 1 București către firma respectivă, în perioada 2007 - 2014, în baza contractelor încheiate cu instituția publică menționată”, arătau cei de la DNA Ploiești.
Un aspect deosebit de important al acestui așa-zis dosar este că el a fost instrumentat cu „sprijinul de specialitate” din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.
Ei, bine, în Ordonanța de Clasare din data de 16 decembrie 2020, DNA scrie că „în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi, dincolo de orice îndoială, că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc caracterul de tipicitate al infracțiunii de corupție reținută în sarcina inculpaților”.
Scandal în Coaliție, cu acuze la adresa DNA, pe tema închiderii SIIJ
Cazul „Chiliman” este exemplul școală al modului în care DNA, prin intermediul ST Ploiești, a acționat în perioada de „glorie” a sa, lucru care, în legislatura trecută, a impus crearea, prin lege, a unei structuri specializate pentru a investiga și trage la răspundere procurori care au săvârșit astfel de fapte. În acest sens, a luat ființă SIIJ, secție pe care actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, promite să o desființeze.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, preciza, la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul unui interviu, că proiectul inițiat de Stelian Ion trimite competenţa de investigare a magistraţilor înapoi la DNA şi DIICOT. „I-am mai spus lui Stelian Ion că nu ar fi în niciun caz acceptabil ca această putere să fie redată Parchetului anticorupție. Trebuie găsită o soluţie astfel încât DNA să nu-i trimită în judecată pe procurori și judecători, deoarece am văzut ce abuzuri au avut loc în trecut. În județul Bihor, procurorii DNA au deschis dosare penale pe numele judecătorilor care nu au acceptat argumentele procurorilor anticorupție într-un dosar penal și au tratat acuzațiile din rechizitoriu cu rezerve”, a precizat Csoma Botond. Acesta a explicat, citând din raportul Inspecției Judiciare, unde se arată că procurorii DNA au deschis anchete împotriva a aproape trei mii de judecători. O mică parte din cazuri au ajuns la judecată și chiar mai puține au dus la condamnări, ceea ce poate sugera că în majoritatea cazurilor a fost deschise dosare abuziv.
DNA a replicat, catalogând afirmațiile parlamentarului ca fiind un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.
Alt dosar, aceeași miză, închis tot în prag de Anul Nou
Clasarea dosarului lui Ioan Andrei Chiliman nu este singura lovitură pe care DNA și-a autoadministrat la finalul anului trecut. Un alt primar celebru, pe care procurorii lui Kovesi au încercat să îl execute, chiar în timpul campaniei electorale din anul 2016, este Lia Olguța Vasilescu. Precum colegul său de la sectorul 1, edilul Craiovei a fost încătușat și reținut 24 de ore în arestul Poliției Capitalei.
În 30 martie 2016, Olguța Vasilescu a fost reținută și acuzată de luare de mită, spălare de bani și folosirea autorității sau influenței în scopul obținerii de bani, bunuri și alte foloase necuvenite. În concret, acuzațiile se refereau la niște sponsorizări făcute de câțiva oameni de afaceri către o asociație, în vederea renovării fațadelor unor blocuri din centrul Craiovei.
În iunie, dosarul a fost trimis în instanță, iar, până în 15 decembrie, judecătorii de la Tribunalul București trimiteau, de două ori, dosarul înapoi la Parchet pentru nulitatea probelor strânse în faza de urmărire penală, dar și pentru faptul că Olguței Vasilescu i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Ei, bine, pe data de 29 decembrie 2020, la patru ani de la deschiderea acestei anchete, Direcția Națională Anticorupție a dispus clasarea acestei cauze. Conform ordonanței, „nu există probe prin care să se poată stabili că Lia Olguța Vasilescu ar fi condiţionat derularea în bune condiţii a contractelor de Primăria Craiova de efectivitatea sponsorizărilor”.
Afacerea „Ponta-Blair” care l-a trimis pe procuror în judecată
Pe același model, tot „Unitatea de Elită” a DNA de la Ploiești, prin fostul procuror Mircea Negulescu zis „Portocală”, îi punea, în 6 septembrie 2016, sub acuzare pe fostul deputat Sebastian Ghiță și pe fostul premier Victor Ponta (FOTO). Dosarul viza faptul că Sebastian Ghiță a fost pus pe listele pentru alegerile parlamentare ale PSD, plătind în schimb 220.000 de euro, sumă care ar fi fost plătită unei organizații care a intermediat vizita în România a ex-premierului britanic Tony Blair. „Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internațională, Ponta Victor Viorel să câștige capital electoral, în condițiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale și parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obținută prin persoane interpuse, de la omul de afaceri plasat pe un loc eligibil”, scria „Portocală” în actele de acuzare.
La finalul anului trecut, Mircea Negulescu a fost reținut de SIIJ, arestat preventiv, pus sub control judiciar și trimis în judecată pentru cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi abuz în serviciu. Fostul procuror este acuzat că a fabricat probe şi a obligat mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul „Tony Blair”.
Parchetul Anticorupție nu se lasă. Reînvie „ciorba” Dragnea-Trump
Lucrurile par să readucă DNA la obiceiurile descrise mai sus, după ce, la finalul săptămânii trecute, Structura Centrală l-a pus sub urmărire penală pe fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, pentru trafic de influență, în legătură cu faptul că, în perioada ianuarie 2017 - mai 2017, ar fi primit de la un om de afaceri asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, Donald Trump, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington DC, în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare. Întâmplător sau nu, dosarul a reînviat după ce Congresul American a validat alegerea lui Joe Biden ca viitor președinte al SUA.
Procurorii mai susțin că, în perioada mai - octombrie 2017, Liviu Dragnea și-ar fi folosit autoritatea și influența față de consilierul parlamentar Gheorghe Gheorghe, pentru a obține servicii de lobby în valoare de 100.000 de dolari, prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor întâlniri cu înalți oficiali americani. „În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie - iulie 2017, Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe Dimitrescu Gheorghe în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat”, arată DNA.
Anterior, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, procurorii DNA l-au pus pe fostul primar al sectorului 1, Daniel Tudorache, sub control judiciar și l-au obligat la plata unei cauțiuni de un milion de euro, pentru complicitate la trafic de influență și spălare a banilor. Ca și în cazul fostului edil Andrei Chiliman, și în acest dosar se vorbește despre comisioane de 10% din valoarea unui contract încheiat de instituția în cauză. DNA susține că, din 2008 până în 2018, Daniel Tudorache ar fi beneficiat de sume de bani disproporționat de mari comparativ cu veniturile sale licite.
„Pentru a ascunde originea sumelor de bani presupus a fi fost obținute în mod nelegal, acesta ar fi interpus două persoane ( soția și menajera), care au acționat ca proprietarii aparenți ai sumelor de bani cu scopul ca, prin cele două, sumele să fie introduse în circuitul civil. Banii astfel introduși în circuitul civil ar fi fost utilizați pentru a achita excursii în străinătate, bijuterii, articole vestimentare de lux atât din țară, cât și din străinătate, autoturisme, imobile, școli private, acordarea de împrumuturi, constituirea de depozite”, mai precizau procurorii DNA.