Platformele sociale au devenit, în ultimii ani, unul dintre cei mai influenți „medici” ai lumii. Algoritmii decid ce sfaturi despre sănătate ajung la milioane de oameni, influencerii transformă recomandările medicale într-o afacere de miliarde, iar utilizatorii ajung să ia decizii care le pot afecta viața.
Un nou studiu publicat în prestigioasa revistă JAMA arată dimensiunea fenomenului și scoate la iveală date alarmante: aproape 80% dintre utilizatori cred că informațiile medicale de pe rețelele sociale sunt false sau înșelătoare, însă mai mult de unu din cinci recunoaște că își schimbă comportamentul în funcție de ceea ce vede în mediul online.
Dacă până nu de mult principalele surse erau medicii, spitalele sau site-urile instituțiilor medicale, astăzi un videoclip viral de 30 de secunde sau postarea unui „specialist” de pe TikTok poate cântări mai mult decât sfatul unui doctor și poate influența decizii care țin de tratamente, investigații medicale sau stil de viață.
De la diete miraculoase și suplimente alimentare promovate agresiv până la tratamente fără bază științifică și sfaturi medicale oferite de persoane fără pregătire de specialitate, rețelele sociale au devenit un teren fertil pentru dezinformare. Iar odată cu explozia conținutului generat de inteligența artificială, devine tot mai greu să facem diferența dintre un specialist autentic și un impostor care poate fi foarte convingător.
Social media a schimbat modul în care căutăm informații
Autorii unui studiu recent avertizează că „rețelele sociale au schimbat modul în care oamenii caută informații despre sănătate”.
Spre deosebire de sursele tradiționale, unde informațiile sunt verificate înainte de publicare, platformele digitale funcționează într-un sistem dominat de algoritmi, care promovează conținutul cu cel mai mare impact emoțional și cel mai ridicat nivel de interacțiune.
Mai mult, acest ecosistem este „din ce în ce mai influențat de conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale, care de multe ori nu beneficiază de supraveghere editorială”.
Practic, ceea ce vede utilizatorul nu este neapărat o informație reală, adevărată, deoarece algoritmii îi scot în față ceea ce îl ține cât mai mult pe platformă.
Circa 9 din 10 adulți caută sfaturi despre sănătate pe rețele
Sondajele naționale realizate în Statele Unite au arătat că majoritatea adulților caută informații despre sănătate online și pe rețelele sociale.
Studiul s-a bazat pe datele din ediția 2024 a Health Information National Trends Survey (HINTS), unul dintre cele mai importante sondaje americane, și a analizat răspunsurile a 7.278 de persoane, reprezentative pentru aproximativ 260 de milioane de adulți din Statele Unite. Iar rezultatele sunt greu de ignorat.
Rezultatele cercetării au arătat că nu mai puțin de 88% dintre adulții americani folosesc rețele sociale, iar cei mai mulți dintre aceștia consumă constant informații despre sănătate. Aproape 70% participă la comunități online dedicate unor probleme medicale, iar aproximativ 85% spun că au distribuit sau publicat informații despre sănătate.
Cea mai alarmantă concluzie este însă diferența dintre ceea ce cred oamenii și ceea ce fac în realitate.
Deși majoritatea utilizatorilor sunt convinși că informațiile medicale distribuite pe platformele sociale pot fi fake, foarte mulți continuă să le folosească atunci când iau decizii importante privind propria sănătate.
„Aproape 80% dintre utilizatori cred că informațiile despre sănătate de pe rețelele sociale sunt false sau înșelătoare. Totuși, în ciuda acestei neîncrederi răspândite, mai mult de 1 din 5 utilizatori încă raportează că ia decizii legate de sănătate bazate pe ceea ce văd pe aceste platforme”, conform Medical Xpress.
Fenomenul este și mai pronunțat în cazul persoanelor de peste 65 de ani și al americanilor de origine hispanică, categorii care au declarat într-o proporție mai mare că au fost influențate de conținutul văzut pe rețelele sociale.
O piață de 1,27 de miliarde de dolari, în creștere accelerată
În paralel, industria influencerilor din domeniul sănătății este într-o expansiune accelerată. Potrivit datelor citate de autorii analizei, segmentul dedicat conținutului medical de pe rețelele sociale se estimează că valorează aproximativ 1,27 de miliarde de dolari în 2026 și ar putea ajunge la aproape 3,8 miliarde de dolari până în 2035.
Prin urmare, mulți creatori s-au grăbit să creeze conținut de sănătate pentru a profita de acest val, însă foarte mulți nu au pregătirea necesară pentru a oferi recomandări medicale.
Dar miza financiară este uriașă: cu cât mai multe vizualizări, cu atât mai multe contracte de publicitate, produse promovate și colaborări comerciale. În acest context, recomandările medicale riscă să fie dictate mai degrabă de algoritmi și interese comerciale decât de dovezi științifice.
Fără mecanisme de verificare, sfaturile eronate devin virale
Autorii studiului atrag atenția că nu există un sistem consecvent de verificare a informațiilor medicale publicate pe rețelele sociale. Astfel că sfaturi părtinitoare, informații incomplete sau recomandări influențate de conflicte de interese pot circula nestingherite și pot fi percepute de public drept recomandări medicale autentice.
Studiul a analizat și comportamentul persoanelor care suferă de boli cronice, inclusiv cancer, afecțiuni cardiovasculare sau tulburări psihice. Deși acestea folosesc rețelele sociale aproape la fel de mult ca restul populației - peste 85% sunt utilizatori activi -, sunt mai puțin dispuse să distribuie informații despre propria stare de sănătate sau să participe la grupuri online dedicate acestor boli.
O altă concluzie interesantă este că persoanele cu studii superioare și venituri mai mari manifestă un grad mai ridicat de neîncredere față de informațiile medicale distribuite pe rețelele sociale.
Cu toate acestea, neîncrederea nu elimină expunerea constantă la conținutul promovat de algoritmi.
Autorii subliniază că platformele sociale nu mai reprezintă un canal secundar de informare. Ele au devenit o componentă importantă a modului în care oamenii se informează despre sănătate, indiferent dacă suferă sau nu de boli cronice.
În opinia acestora, este nevoie urgentă de mecanisme mai eficiente pentru verificarea conținutului medical și pentru combaterea valului de dezinformare amplificat de inteligența artificială.
Cercetătorii avertizează că recomandările medicale prezentate ca simple sfaturi între utilizatori pot promova tratamente insuficient testate sau chiar aberante. Consecințele pot fi grave: foarte multe persoane care își pun singure diagnostice, renunță la consultul medical, urmează tratamente fără eficiență demonstrată sau cheltuie sume importante pe produse promovate agresiv de influenceri.