Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inteligența artificială (AI) și tehnologiile digitale au devenit instrumente esențiale în mai multe domenii, inclusiv în dermatologie, iar aplicațiile mobile de scanare și dispozitivele care promit să analizeze alunițele sau alte leziuni ale pielii devin pe zi ce trece tot mai populare.
Medicul Alin Nicolescu, președintele Societății Române de Dermatologie, atrage atenția că aceste tehnologii pot fi utile ca instrumente de orientare, însă nu pot înlocui consultul unui specialist, deoarece pot da rezultate greșite. Aplicațiile de tip „self-scan” pot fi păcălite de factori aparent banali, ne-a explicat medicul, precum lumina din încăpere, unghiul din care este făcută fotografia sau aspectul pielii în momentul respective, existând riscul ca o leziune gravă să fie interpretată ca „inofensivă” sau, dimpotrivă, să provoace alarme false.
Mesajul medicilor, transmis la cea mai recentă ediție a Congresului Național de Dermatologie, e este clar: tehnologia poate fi folosită doar pentru monitorizarea preliminară, însă diagnosticul corect și tratamentul trebuie stabilite exclusiv în cabinetul dermatologului. Acolo, pacientul beneficiază de un consult complet, iar multe dintre investigații pot fi decontate prin sistemul de asigurări de sănătate.
Totodată, dermatologii îi avertizează pe români să nu își pună singuri diagnostice după informațiile găsite pe rețelele sociale sau cu ajutorul unor aplicații mobile neautorizate.
Au apărut mai multe aplicații mobile care folosesc algoritmi AI pentru a analiza alunițele sau alte leziuni cutanate și devin tot mai populare. Cât de sigure sunt și câtă încredere ar trebui să aibă pacienții în ele?
- Pentru asta există aplicații foarte bune, dar i-aș sfătui să se ducă la doctor. Și vă și spun de ce. În momentul în care verifici o leziune, un nev pigmentar (aluniță, în limbaj popular), trebuie să te uiți la câțiva parametri foarte clari. Trebuie să te uiți la distribuția culorii, trebuie să te uiți la nuanțele de culoare, trebuie să te uiți la margini. Dacă aplicația aceasta nu vine direct pe leziune și nu este foarte bine structurată, foarte bine dezvoltată - poate lumina este mai caldă, mai închisă / mai deschisă la culoare -, eu văd o altă culoare, deci negrul mi se vede un maro închis și eu spun că e maro închis, e o leziune bună și aia, de fapt, este un negru și este un melanom. Sau invers: îi spun că este un melanom și aceea, de fapt, este o leziune banală.
Nuanțele sunt foarte importante, mai ales la scanarea alunițelor și toți medicii au dermatoscop, există foarte mulți care au videodermatoscop și pot urmări în dinamică, deci nu are sens să încercăm noi să le scanăm. Ah, bun, ca prima intenție, da. Scanez, văd că mi se pare ceva ciudat și mă duc repede la doctor. Dar ca să-mi pun un diagnostic de final…
Recomandarea mea este să mergem la medic, mai ales că, uneori, sunt și false diagnostice. Adică, o piele foarte uscată, care are o scuamă deasupra, poate să îmi dea senzația unei leziuni active și, de fapt, leziunea este absolut liniștită. Deci, de multe ori, mă păcălesc.
Inteligența artificială este deja folosită și în cabinetele medicale?
- De mult se folosește și este cuprinsă în curricula de pregătire a rezidenților; este de cele mai multe ori subiect de examen pentru medicii specialiști și, foarte important, este rambursată de către Casă. Deci este o manevră gratuită la care au acces toți pacienții. Se duc cu un bilet de trimitere la un medic în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate și au acces gratuit la această analiză.
Cum credeți că va transforma AI practica dermatologică în următorii 10 ani, să spunem?
- Aici este un mit, pentru că toată lumea are senzația că dermatologia se pretează cel mai bine la ceea ce înseamnă telemedicină, inteligență artificială ș.a.m.d. Iar eu vreau să vă spun că, din contră, dermatologia se pretează cel mai puțin, pentru că aici toate detaliile contează. Dacă roșul acela este mai închis sau mai deschis, a făcut diferența dintre o leziune într-un stadiu sau celălalt. Dacă maroul acela este mai roșiatic sau este un maro mai spre negru, a făcut diferența.
Eu am făcut o experiență cu asistenta mea, la un moment dat. Într-o analiză de la distanță a alunițelor, i-am luat de pe braț imaginea și mi-a ieșit ceva la imaginea respectivă; după care doar am mutat-o 10 - 20 de cm, am înclinat brațul în altă parte, am luat aceeași imagine la 10 minute, la 3 minute, cât a durat să se mute și deja aparatul îmi arăta că au apărut niște probleme. Pentru că acea culoare se schimbase, deja lumina nu mai cădea la 43 grade, cădea la 42, nu mai era luminată la fel și atunci aparatul a zis: stai, că s-a schimbat culoarea. El a gândit-o corect pe algoritmul lui, dar nu era real pentru că erau aceste interferențe din afară, care nu aveau legătură cu el. Deci, de aceea, trebuie luată cu prudență.
„La noi este un instrument de suport. AI ne ajută foarte mult în videodermatoscopie, ne ajută în alte dispozitive, dar, fără medic, fără ochiul medicului și fără interpretarea lui, nu are nicio valoare. Adică, dacă noi, cumva, ne gândim că peste câțiva ani - în 10 ani, cum ați spus - o să poată să stea AI în locul meu, că se duce pacientul singur, dă drumul la aparat și a scanat și pleacă și a spus aparatul că e în regulă, ne înșelăm”
Conf. dr. Alin Nicolescu, președintele SRD
Sfaturi de Tiktok- informații corecte sau mituri promovate pentru vizualizări?
Suntem în era rețelelor sociale și mediul online este plin de trucuri și sfaturi de la influenceri. Având în vedere că foarte mulți oameni, și mai ales tinerii, își iau informațiile de pe TikTok, cum pot să facă diferența între miturile periculoase promovate doar pentru vizualizări și informațiile reale, bazate pe dovezi?
Noi încercăm să transmitem mesajele corecte, să creăm platforme pentru pacienții noștri, astfel încât să aibă acces la discuțiile între medic și pacient, dar avem nevoie totdeauna de campanii de educație medicală și, cumva, indiferent de boală sau de domeniul de care discutăm, cred că în aceste campanii de educație medicală primul lucru care ar trebui spus ar trebui să fie: «Du-te la doctor ca să te informezi. Nu te lua după rețele de socializare».
Acolo pot să fie experți care spun lucruri bune, pot să fie oameni care spun lucruri greșite, cu sau fără voia lor - de cele mai multe ori probabil fără voia lor, dar așa au primit și ei informația-, astfel încât cel mai bine te informezi de la sursă. Poți să pleci cu o idee, dacă vrei neapărat să te uiți, dar trebuie să te duci să afli exact dacă este bună sau nu.
„Un mesaj pentru medici: să aibă răbdare cu acești pacienți, chiar dacă nu ne place că vin cu o idee preconcepută și încep să ne spună «eu aș vrea aia, că am văzut că este bună». Măcar la prima vizită să ai răbdare ca să-l convingi de ce ar trebui să facă ce spui tu și nu ce a citit”, transmite dr. Nicolescu.
Citește pe Antena3.ro
