Planul de măsuri pentru Olimpiada din 1984 arată că participarea României a fost tratată ca o operațiune de securitate. Documentul menționează explicit temerile autorităților comuniste privind influența Occidentului asupra sportivilor.
Planul de supraveghere a sportivilor români
„Datele existente atestă că unele cercuri și elemente dușmănoase din S.U.A. și Canada intenționează să folosească acest prilej pentru a acționa asupra membrilor delegației sportive române în scopul desfășurării unor acțiuni potrivnice intereselor R.S. România”, se arată în documentul publicat de CNSAS.
În acest context, Securitatea a decis extinderea rețelei informative în interiorul delegației. „ Până la 30 iunie 1984, Direcțiile I și a IV-a vor încheia acțiunea de încadrare cu rețea informativă a delegației olimpice, astfel încât să se poată cunoaște și semnala în timp util orice aspecte de interes operativ”, precizează planul.
Mai mult, obiectivul era ca fiecare lot sportiv să fie acoperit, „Se va urmări să existe surse de informare capabile și loiale în fiecare lot sportiv, pe locuri de cazare, masă și de desfășurare a competițiilor, în măsură să intervină direct în scop preventiv”.
Documentul arată că, din cei 303 membri propuși inițial pentru delegație, 54 erau deja informatori, iar alți 9 urmau să fie recrutați. În paralel, autoritățile au dispus verificări amănunțite ale tuturor participanților.
„Direcțiile I, a IV-a, securitățile județene implicate și a municipiului București vor întreprinde măsuri complexe de verificare asupra tuturor sportivilor, tehnicienilor și ziariștilor care vor efectua deplasarea în S.U.A”.
Frica de Occident
Temerile privind posibile dezertări sunt explicite. Securitatea cerea identificarea celor care „fac eventuale pregătiri suspecte, legate de deplasare, ori caută să ia legătura cu elemente din străinătate”, dar și verificarea rudelor din țară sau din diaspora pentru a preveni „eventuale înțelegeri în scopul rămînerii în străinătate”.
În timpul competiției, rețeaua informativă avea sarcini clare: „cunoașterea și prevenirea oricăror acțiuni ostile”, „protecția contrainformativă și apărarea sportivilor și tehnicienilor români împotriva acțiunilor de racolare ori influențare în vederea refuzului înapoierii în țară” și „identificarea sportivilor (…) care încearcă să realizeze legături cu străini în afara cadrului oficial”.
Totodată, Securitatea urmărea și controlul mesajelor publice. Informatorii trebuiau să semnaleze jurnaliștii străini care încercau „să obțină interviuri de la sportivii și tehnicienii români fără aprobarea conducerii delegației sau vor să obțină date și informații privind aspecte din țara noastră”.
În paralel, membrii delegației erau instruiți înainte de plecare. Se va realiza pregătirea contrainformativă „urmărindu-se crearea unui climat de respingere a oricăror încercări de instigare la fapte contrare intereselor R.S. România”.