Documentarul despre brăţările dacice care dezvăluie povestea celui mai mare jaf arheologic

Lumea a rămas uluită, în 2011, când 13 brăţări dacice din aur masiv au fost expuse la Muzeul Naţional de Istorie. Erau recuperate din străinătate. Era cea mai valoroasă dintre descoperirile arheologice recuperate în ultimii 100 de ani, dar nu s-au oferit prea multe detalii.

Procurorul din Alba Iulia care a condus cazul, procurorul Augustin Lazăr, este actualul şef al Parchetului General. El a anchetat cazul brăţărilor dacice dezgropate la Sarmizegetusa.

 

Acesta a spus, în exclusivitate pentru TVR, că mai sunt de recuperat încă 200 de kilograme de aur din comoara lui Decebal, 
Aurul a făcut parte din trezoreria regală dacică. Este aşa numita Comoara lui Decebal. Căutătorii de aur au descoperit bucată cu bucată, folosind detectoare de metale la Sarmizegetusa. Ani buni, zona nu a fost supravegheată şi căutătorii de comori şi-au văzut de treabă.

Palpitanta poveste a anchetei a devenit şi subiectul unui film documentar.

 

Anchetatorii români aflaseră din zvonuri despre jaf, dar totul s-a adeverit când prima brăţară a apărut, în 1999, la celebra casă de licitaţii Christie's din New York.

 

Nu avea certificat de autenticitate şi a fost respinsă. Imediat i s-a pierdut urma. După un an, alte brăţări i-au fost aduse de un român, într-o pungă, unui expert în antichităţi din Frankfurt.

 

A sunat imediat, în România. Aşa au luat anchetatorii urma lor. În 2003, o altă spirală apare într-un magazin de antichităţi din Londra. Investigatorii au aflat că brăţările au ieşit din ţară, prin Serbia.

 

O nouă brăţară este adusă de un german, la o casă de licitaţii din Paris. Statul român a răscumpărat-o, după ce le-a cerut experţilor de la Luvru, să le analizeze.

 

Statul român a şi răscumpărat o parte dintre ele de la trei americani, un german, un elveţian şi un bulgar. S-au plătit 980.000 de lei, 210 mii de euro şi 191 de mii de dolari. 13 persoane au fost condamnate, 9 sunt arestate și 2 date în urmărire internaţională.