A venit criza economică, iar guvernarea Băsescu-Boc a luat măsurile de „tăiere”, printre care și reducerea acestei indemnizații de ședință pentru membrii CNI, de la 20 de procente, la un procent din salariul președintelui ANI. Luna aceasta, mai mulți senatori de la PNL au promovat un proiect de lege, menționând, în expunerea de motive, că situația economico-financiară de criză de la acel moment nu mai subzistă în prezent, motiv pentru care propun revenirea la cuantumul precedent al indemnizației de ședință. Printre membrii CNI se află și fostul premier Emil Boc, în calitatea sa de președinte al Asociației Municipiilor din România.
În 10 mai 2022, senatorii liberali Daniel Fenechiu și Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș au înaintat Parlamentului o propunere legislativă prin care doresc modificarea alineatului 5 al articolului 29 din Legea 144/2009, privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, în data de 11 mai, iar Senatul este Camera Decizională. Ulterior, proiectul de lege a mai fost semnat de alți zece senatori ai Partidului Național Liberal, printre care o regăsim și pe fostul ministru al Educației, din Guvernul Orban, Monica Anisie.
Potrivit expunerii de motive care însoțește proiectul de lege, Consiliul Național de Integritate (CNI) este organismul reprezentativ, aflat sub control parlamentar exercitat de Senat, cu activitate nepermanentă, având rolul de garant al independenței Agenției Naționale de Integritate (ANI). Totodată, CNI supraveghează și furnizează recomandări referitoare la activitatea și strategia ANI de evaluare a averilor, a conflictelor de interese și incompatibilităților, dar organizează și concursul pentru ocuparea funcțiilor de președinte și de vicepreședinte ai ANI.
Motivare: Contextul economico-social din 2010 s-a schimbat
Ei, bine, senatorii PNL precizează că, prin OUG 49/2007, cuantumul indemnizațiilor de ședință pentru membrii CNI a fost stabilit la 20 la sută din venitul salarial brut pe care îl încasează președintele ANI, iar președintele CNI încasa o indemnizație de ședință mai mare cu 10 la sută decât membrii. Ulterior însă, prin Legea 176/2010, cuantumul indemnizațiilor membrilor CNI a fost modificat, în sensul acordării unei indemnizații de ședință reprezentând 1% din venitul salarial brut al președintelui ANI.
„Modificarea a avut loc în contextul măsurilor economico-financiare luate în perioada respectivă, ținând cont de constrângerile bugetare care au vizat interesul public, constituind situații extraordinare și de urgență, așa cum s-a invocat în OUG 27/2010, prin care s-a prelungit perioada de plafonare a unor categorii de indemnizații și remunerații”, precizează, în documentul citat, senatorii Fenechiu și Țâgârlaș. Aceștia adaugă că, „actualmente, acel context economico-social s-a schimbat”.
Ce înseamnă această inițiativă în bani
Astfel, conform proiectului de lege promovat, „membrii CNI au dreptul la o indemnizație de ședință egală cu 20% din venitul salarial brut pe care îl încasează președintele ANI, iar președintele CNI va avea o indemnizație de ședință mai mare cu 10% decât indemnizația celorlalți membri. Aceste drepturi se impozitează, în condițiile legii. Suma indemnizațiilor de ședință dintr-o lună ale unui membru al CNI nu poate depăși 80% din salariul brut al președintelui ANI.
Ei, bine, din tabelul cu veniturile salariale realizate de personalul Agenției Naționale de Integritate, rezultă că președintele ANI, Florin Ionel Moise, ex-vicepreședinte al acestei instituții, încasează lunar suma de 18.720 de lei brut. Dacă, în baza legii aflate în vigoare, în prezent un membru al CNI încasează, pentru participarea la o ședință a Consiliului, o indemnizație brută de 187,2 lei, dacă propunerea legislativă a celor de la PNL trece de Parlament, această indemnizație va ajunge la 3.744 de lei brut. Mai mult, președintele CNI va încasa, pentru fiecare ședință, o indemnizație de 4.118,4 lei brut.
De asemenea, orice membru CNI ar putea ajunge să câștige lunar până la 80 la sută din salariul brut al președintelui ANI, ceea ce înseamnă 14.976 de lei. Net ar însemna 8.761 de lei, doar pentru că participă la aceste ședințe.
Emil Boc, membru în Consiliul de Integritate, până în 2024, ca președinte al Asociației Municipiilor din România
Dintr-un document oficial al Consiliului Național de Integritate, componența CNI, pentru perioada 2020 – 2024 a fost stabilită la 16 membri titulari și la 11 membri supleanți. Câte un membru titular a fost desemnat de partidele politice reprezentate, prin grupurile parlamentare, în Senatul României, dar și de Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților.
Însă din Consiliul Național de Integritate mai fac parte și alți membri, în calitatea lor de reprezentanți ai unor instituții, asociații și organizații. Astfel, fac parte câte un reprezentant al Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor, Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Asociațiilor Municipiilor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Comunelor din România, doi reprezentanți ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, precum și câte un membru din partea Asociației Magistraților din România sau ai societății civile.
Din lista prezentată de CNI, din partea Asociației Municipiilor din România, ca membru în CNI, este nimeni altul decât Emil Boc (VEZI FACSIMIL), premierul care, în urmă cu 12 ani, emitea OUG 27/2010, prin care aceste indemnizații au fost tăiate la 1% din salariul brut al președintelui ANI.
O altă informație interesantă este că președintele în exercițiu al Consiliului Național de Integritate este Sergiu Țâra. Acesta este și președintele Asociației Comunelor din România și, conform declarației sale de avere, a exercitat, anul trecut, funcția de consilier al ministrului Dezvoltării Regionale. Soția acestuia, Corina Mia Țâra, este consilier superior la Secretariatul General al Guvernului.
Proiectul, în dezbatere publică până la jumătatea lunii viitoare
Propunerea legislativă în discuție se află în consultare publică până în data de 14 iunie, iar Guvernul trebuie să emită punctul de vedere până pe 24 iunie.
În schimb, Consiliul Economic și Social a emis deja avizul negativ, arătând că „creșterea de 20-30 de ori a cuantumului indemnizației de ședință a membrilor CNI (…) nu se justifică, în condițiile menținerii acelorași prerogative și responsabilități. „Prin modul în care este formulată propunerea referitoare la limita maximă a indemnizației de ședință cumulată la nivel lunar – cel mult 80% din salariul brut al președintelui ANI – reiese că noua indemnizație se acordă per ședință, fără să existe nicio condiție privind, eventual, un număr minim de ședințe la care membrii CNI sunt obligați să participle”, se mai arată în document.
Și Consiliul Legislativ arată că legea nu este fundamentată din punctul de vedere al impactului bugetar, nu este prezentat un studiu de impact, nu sunt prevăzute sursele de finanțare și, în plus, „este necesară o argumentare mai riguroasă a situației de fapt care ar justifica (…) creșterea de 20-30 de ori a cuantumului indemnizației de ședință pentru persoanele vizate”.