Jurnalul.ro Cultură Carte Doina Uricariu, prezentă la Târgul de carte Gaudeamus 2022, la lansarea poeziilor sale

Doina Uricariu, prezentă la Târgul de carte Gaudeamus 2022, la lansarea poeziilor sale

de Magdalena Popa Buluc    |   

Cele două volume ale Doinei Uricariu au fost publicate în Colecția „Ediții critice” de Editura Princeps Multimedia, prezentă la Gaudeamus, București, 2022, cu standul ei bogat în titluri noi.

Vindecările, vol. I și vol. II sunt însoțite de un Itinerar bibliografic, studii, eseuri și analize semnate de cei mai prestigioși critici și scriitori care au comentat volumele mele de poezie, de la debut până azi.

Le veți găsi la acest stand în perioada 7-11 decembrie 2022.

Tot atunci se va lansa și o antologie din poeziile Doinei Uricariu:

Un fruct de hârtie – în colecția „111 poeme”, ediție îngrijită, antologie și prefață de scriitoarea Delia Muntean.

 

Cele trei cărți vor fi prezentate de scriitorii Varujan Vosganian, Daniel Corbu, Paul Gorban și de directoarea editurii Princeps Multimedia, Filomena Corbu.

Lansarea va avea loc pe data de 10 decembrie, ora 12.00, în Sala „Marin Preda”, la Romexpo.

 

Doina Uricariu, cunoscută poetă și eseistă, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Societății Culturale Europene și a P.E.N. Club și membră fondatoare a Academiei Civice, a publicat nouă volume de versuri distinse cu premiile Uniunii Scriitorilor din România, Republica Moldova, Israel și America Latină; volume de eseuri și studii de literatură, filosofie și istoria artei despre Emil Botta, Kierkegaard, Cioran, Jeni Acterian, Dominic Stanca, Maria Pillat-Brateș, Antonovici; studii despre literatură, filosofia și artă românească, europeană și americană, de avangardă și interbelică. Doctor în poetică și stilistică cu teza Nichita Stănescu. Lirismul paradoxal, publicată la Editura Du Style, în 1998. A îngrijit ediții fundamentale: Filocalia de la Prodromul, Transnistria, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București, Cotroceni Palace.

INTERVIU CU DOINA URICARIU

Sărbătoresc peste jumătate de secol de când public poezie

M. B. : Ai venit special la Târgul de carte de învățătură la București pentru lansarea a trei volume de poezie ce poartă numele Doina Uricariu pe copertă. Ce semnificații are pentru tine lansarea din Sala Marin Preda, de la Gaudeamus, din ziua de 10 decembrie 2022, ora 12, la prânz?

D. U.: O mulțime. Voi lansa în colecția Ediții critice a editurii Princeps Multimedia o ediție în două volume a cărților mele sub titlul Vindecările, pe care l-a avut și volumul meu de debut publicat în 1976, la Editura Cartea Românească, girat pe toată perioada de șapte ani, cât a stat blocat de cenzură de marele scriitor Marin Preda, directorul Editurii și de scriitorul, eseistul, moralistul inconfundabil Alexandru Paleologu care a fost redactorul de drept și de fapt al acestei cărți atât de chinuite după tezele sinistre din 1971. Nu mi se pare o coincidență fără bătaie lungă, fapul că sala în care se lansează cărțile mele se numește chiar „Marin Preda”, de parcă aș fi vegheată de marele scriitor.Tot în aceeași zi și la aceeași oră voi lansa în aceeași sală o antologie a poeziilor mele, intitulată Un fruct de hârtie, îngrijită de dr. Delia Muntean, scriitoare, și cadru universitar, parte din redacția revistei „Nord literar”. Delia Muntean este și autoarea prefeței ce însoțește antologia poeziilor mele care deschide o nouă colecție a editurii Princeps Multimedia, condusă de Filomena Corbu, o editură cu mii de titluri publicate, păstorită de poetul Daniel Corbu, prezent în viața literară din România, Republica Moldova, dar și în revistele de prestigiu din America. Noua colecție se numește „111 poeme”.

M. B.: 111 e numărul casei tale din Brooklyn New York, o casă care e în sine un muzeu și o bibliotecă, având mii și mii de volume, răspândită pe toate cele patru etaje. Trăiești într-o zonă, istoricul Brooklyn, cu străzile pline de copaci, așa cum erau și străzile din cartierul Domenii, lângă Arcul de Triumf unde ai copilărit și trăit cincizeci de ani.

D. U.: Criticul de la Iași Ioan Holban, care a scris o remarcabilă sinteză despre cărțile de poezie, eseuri și memorii pe care le-am publicat, m-a numit o Șeherezadă contemporană. Colecția nouă de antologii lirice, dar cred că vor fi publicate în ea și antologii de proză, de eseuri și critică și istorie literară, are în titlul ei numărul casei mele, o trimitere în răspăr la cele cele 101 nopți ale Șeherezadei, dar și o trimitere la antologia în 10 volume a poeziei românești îngrijită de Laurențiu Ulici pe care am editat-o la grupul meu de edituri și care a primit Premiul de excelență la Gaudeamus, în anul apariției ei, o antologie unică în cultura română ce a fost dăruită de președintele Emil Constantinescu în 1998, la Târgul internațional de la Leipzig Cancelarului Germaniei Gerhard Schroeder.

M. B.: E impresionat aparatul critic, prefețele, studiile critice, fragmentele de analize critice însoțind aceste volume, lecturi ale poeziei tale semnate de cei mai importanți critici, istorici literari, poeți de la Geo Dumitrescu, Nicolae Manolescu, Alexandru Paleologu, Dan C. Mihăilescu, Adrian Popescu, Gheorghe Grigurcu, Mircea Ivănescu, Dinu Flămând, criticul, poetul, profesorul universitar de la Cluj, Ion Pop, autorul unei panorame a modernismului și postmodernismului ce completează studiile dedicate Avangardei, admirabila eseistă, tot de la Cluj, Irina Petraș, redutabilul critic de poezie Alexandru Cistelecan, profesorul Iulian Bâldea, un spirit dăruit sintezelor și construcțiilor axiologice în literatura română.

D. U.: Studiul lui Ioan Holban, cu intuiții ce mă impresionează de câte ori îl recitesc, o adevărată schiță pentru o teză de doctorat, apoi primul vast comentariu al poeziei mele și orizontului ei metafizic făcut de criticul și poetul Paul Gorban, analiza paradigmelor mele lirice semnată de academicianului Mihai Cimpoi, direcțiile de lectură stabilite liminar de Alexandru Paleologu, Ion Bogdan Lefter, dintre criticii americani, Doreen Schmid, eseul comparatist semnat de prof.dr. arhitect Liviu Dimitriu care este nu numai scrisoarea lui de dragoste către mine, ci și dovada unei înțelegeri profunde a poeziei mele, a arhitecturii ei vizionare și vizuale, a încrucișării de influențe, o lectură comparatistă hrănită de vasta lui cultură, de cunoașterea Occidentului și Orientului, a avangardelor, Liviu fiind primul traducător în engleză a lui Tristan Tzara, o traducere pe care a preluat-o și semnat-o un profesor american.

M. B.: M-a surprins scurta incursiune în biografia ta prin cele 32 de pagini de ilustrații, fotografii din arhiva ta, portrete, imagini cu scriitori, fotografia tatălui tău, rănit la Oarba de Mureș, fotografia mamei, a ta cu cei doi copii, fotografia ta cu Andreea, pe o bancă în parcul Herăstrău, făcută de Tudor Jebeleanu, fotografiile portret pe care ți le-au făcut Ion Cucu și Wanda Mihuleac, fotografiile de la botezul fiului tău, Paul Alexandru Nichita botezat de marele poet Nichita Stănescu. M-a impresionat fotografia scrisorii pe care ți-a scris-o Nichita când te-a rugat să fie nașul băiatului tău...

D. U.: Am supranumit-o ecografia poetului, ecografia făcută de Nichita Stănescu. La o masă la Uniunea Scriitorilor, unde se afla și regretatul Eugen Simion, Nichita m-a privit brusc și a rostit cu vocea lui ușor legănată: „Tu porți un copil, e un băiat și eu aș vrea să-l botez.” Nimeni, în afară de soțul meu Paul Drogeanu nu știa că sunt însărcinată, nu se vedea nici un semn, eram mai luminoasă, mai fericită, dar marele poet al Necuvintelor vedea ca un ecograf realitățile din lumea simultană într-o lume suprasimultană. Nu se făceau ecografii pe atunci. Sexul copilului îl aflai abia la nașterea copilului. Nichita Stănescu l-a știut înaintea tuturor. Marea poezie este o radiografie a lumilor din lăuntru și din afară. Marii poeți sunt radiologi de geniu. Scrisoarea e scrisă de Nichita în luna ianuarie 1978. Fiul meu s-a născut peste 4 luni, pe 3 mai 1978.

M.B.: E impresionant Itinerarul bibliografic de peste 50 de pagini pe care l-ai scris pentru ediția Vindecărilor în două volume și antologia Un fruct de hârtie. Un document de istorie literară.

D.U.: Sărbătoresc peste jumătate de secol de când scriu poezie, critică, eseuri, îngrijesc ediții. Jumătate de veac. Cărțile pe care le-am pregătit pentru Gaudeamus sărbătoresc nu doar rafturile de cărți pe care le-am scris și editat, ci și rădăcinile și periplul meu în timp.

M.B.: Ce cuprinde această Ego grafie a poetei?

 

D.U.: Paginile cuprinse sunt o provocare a memoriei mele și a celorlalți. Am încercat să refac memoria, istoria și o parte din romanul omului contemporan în secolul XX, trăind liber sau în lagărul socialist. Din sute de povești trăite de mine și de părinții mei, din convorbirile de la Versoix cu Regina Ana, un om și un martor excepțional al veacului. Din teatrul infinit al memoriei ce trece din viață în cărțile bibliotecilor vii pentru a putea trăi într-o singură viață cât mai multe vieți. Numai așa putem privi lumea cu cât mai multe perechi de ochi, de la cei ai furnicii la cei care o scrutează sub microscop, ca s-o vindece. De la privirea broaștei, la aceea a vulturului, în înălțimi, râvnită de filozof.

 

M.B.: Mai exact, ce semnificație are pentru tine acest periplu prin lumea amintirilor?

 

D.U.: Provocarea memorie nu e un semn al înțelepciunii sau chiverniselii care-și inventariază tezaurul de amintiri. Nici scurtcircuitul care adună într-o clipă o viață, înainte de a ne despărți de ea. E ca un festin în familie. Ca un simpozion. Ca o coridă. Ca o declarație continuă de iubire sau un rechizitoriu violent. Veți vedea că sute de personale reale sunt evocate în acest volum, continuându-și destinul ce a văzut lumina zilei în paginile carților mele anterioare. Veți citi mai toată povestea caselor regale europene, dar și povestea mea. Am încercat să recuperez, după anii dictaturii, un continent ce ne-a fost interzis, o civilizație distrusă de propagandă și exiluri. O lume pe care mi-au descoperit-o părinții mei – ce libere ființe! -, cărțile și albumele, oamenii remarcabili pe care i-am ascultat povestindu-mi despre ea. O lume pe care am străbătut-o eu însămi, când mi-a fost dat, cu lăcomie, curiozitate și netrucată iubire. Fără să o cruț când a încercat să-mi smulgă dreptul la adevăr și libertate.

 

   

    Doina Uricariu. Foto Ion Cucu 1978

 

La Versoix, cu M.S. Regele Mihai. Foto de Adrian Barbu, prietenul de o viață.

 

Alături de Nicolae Manolescu, la una dintre lansările de carte. Doina Uricariu a reeditat mai multe volume ale criticului, eseistului și profesorului universitar, membru titular al Academiei Române din 2013

Acasă la scriitorul Al. Paleologu, pregătind volumul Sfidarea memoriei

 

 

Doina Uricaru. La o lansare a cărților de memorii

 

 

 

 

Subiecte în articol: Gaudeamus 2022 Doina Uricariu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri