Șocant este faptul că mulți dintre salariaț afectați sunt chiar specialiștii care au contribuit la dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), tehnologia ce le reduce acum rolul în companii.
Giganții tech aleg IA
Un plan de restructurare de amploare la Amazon a readus subiectul în prim-plan. Compania ar urma să elimine 30.000 de posturi până în mai 2026, după ce a restructurat deja 14.000 la finalul anului trecut. Și Meta, Google și Microsoft au anunțat concedieri masive.
Explicația oficială ține de eficientizare și reașezarea priorităților de investiții, însă în culise un factor devine tot mai vizibil: automatizarea accelerată prin inteligență artificială.
"Ceea ce făceai înainte cu 100 de programatori vei face cu 20. Avem situaţii în care a crescut de 10 ori productivitatea. Un angajat care scria 500 de linii de cod într-o zi, are astăzi lângă el un agent AI care scrie 5.000 de linii de cod", a explicat Bogdan Tudor, CEO-ul unei companii de soluţii software, pentru observatornews.ro.
Ce spun programatorii
În România, efectele se simt deja. Radu Enache, programator cu opt ani experiență, a renunțat la un job stabil pentru a porni pe cont propriu. A descoperit rapid că piața nu mai este la fel de ofertantă.
"Este un stres, într-adevăr, foarte mare. Cineva chiar şi cu opt ani de experienţă ca şi mine poate sta câteva luni fără să găsească un client sau un angajator", spune acesta. Are colegi care au rămas până la doi ani fără un loc de muncă în domeniu și au fost nevoiți să se reprofileze.
La polul opus, Claudiu, programator aflat la început de carieră, privește AI-ul ca pe o unealtă indispensabilă. O sarcină care înainte îi ocupa patru-cinci ore este rezolvată acum de algoritmi în 10 minute. „Tot codul ăsta trebuia scris de un om”, explică el, privind ecranul plin de linii generate automat.
O întrebare rămâne fără răspuns: Cât timp va mai fi omul indispensabil?
Unii aleg să se reinventeze. Bogdan Putinică, fost lider local al Microsoft, s-a reînscris la facultate la 49 de ani pentru a-și aprofunda cunoștințele în domeniul AI și și-a construit un business în jurul noii tehnologii.
"O parte din forţa de muncă este fix într-un context de negare a acestor realităţi: n-o să ne înlocuiască niciodată, eu fac cel mai bine, fără mine nu se poate. Nu cred că este adevărat", spune el.
Raționamentul companiilor este simplu: investițiile masive în inteligență artificială trebuie susținute fără a afecta profitabilitatea, iar reducerea costurilor cu personalul devine o soluție rapidă.
Avertismentele creatorilor AI
În timp ce companiile mizează pe eficiență și profit, unii dintre pionierii domeniului trag semnale de alarmă. Istoricul și cercetătorul Yuval Noah Harari avertizează că inteligența artificială poate deveni un instrument de manipulare fără precedent, capabil să influențeze societăți întregi.
Și mai tranșant este Geoffrey Hinton, considerat unul dintre „nașii” inteligenței artificiale, care vorbește deschis despre riscurile existențiale ale tehnologiei și despre posibilitatea dezvoltării unor arme autonome letale.
„N-am mai avut niciodată de-a face cu lucruri mai inteligente decât noi. Nu știm cum va arăta viitorul”, avertizează acesta.
România, între oportunitate și risc
Pentru România, miza este dublă. Pe de o parte, AI poate însemna productivitate crescută, inovație și competitivitate. Exemplele din cercetare arată că algoritmii pot accelera descoperirea de medicamente într-un ritm fără precedent, procesând în zile volume de date care înainte necesitau ani.
Pe de altă parte, fără investiții în educație și politici publice adaptate noii realități, costurile sociale pot fi ridicate: șomaj în rândul specialiștilor, presiune pe sistemele sociale și pierderea avantajului competitiv.
În final, inteligența artificială rămâne o unealtă. Dacă va deveni aliat sau adversar depinde de viteza cu care ne adaptăm. Într-o cursă tehnologică globală, câștigătorii nu vor fi cei care se tem de AI, ci aceis care învață să-l folosească înaintea celorlalți.