Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să decidă dacă menține sau nu hotărârea Curții de Apel Timișoara, care a validat raportul Agenției Naționale de Integritate prin care edilul municipiului Timișoara a fost găsit în incompatibilitate. Un verdict nefavorabil ar putea însemna, pentru Dominic Fritz, chiar pierderea mandatului de edil și interdicția de a mai ocupa funcții publice pentru următorii trei ani. În paralel, ca lider al USR, Fritz va avea de înfruntat, în aceeași zi, și o posibilă moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, pe care îl susține, moțiune anunțată deja de către conducerea AUR și care, cel mai probabil, va fi votată și de către PSD.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, pentru data de 15 mai 2026, termenul de judecată în recursul formulat de către primarul USR al municipiului Timișoara, Dominic Fritz, în procesul în care acesta a solicitat anularea raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate, act care a stabilit faptul că acesta s-a aflat în incompatibilitate.
Recursul a fost înregistrat de către liderul progresist la Secția de Contencios Administrativ și fiscal de la Înalta Curte de Casație și Justiție în data de 6 aprilie 2026, iar dosarul constituit, având numărul 699/1/2026, va avea termen de judecată în 15 mai 2026, la ora 9.00, la Completul nr. 4.
Fritz a pierdut, pe fond, la Curtea de Apel Timișoara acest proces, iar motivarea instanței este una devastatoare. Judecătorii arată că primarul, acuzat că și-a favorizat un creditor din campania electorală, prin inițierea unui proiect de hotărâre de consiliu local, a acționat cu intenție și că fapta nu este deloc lipsită de gravitate. Iar faptul că în această chestiune există un vădit conflict de interese este întărit și de observația făcută de instanță, conform căreia beneficiarul actului primarului, consilier local la Timișoara, a ales să se abțină de la vot, știind că proiectul de hotărâre îl privește.
A promovat un proiect de hotărâre în beneficiul creditorului din campania electorală
Reamintim că, la 10 februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins ca neîntemeiată și în întregime contestația formulată și completată de către Fritz, în contradictoriu cu Agenția Națională de Integritate, și l-a obligat pe edilul USR la plata sumei de 5.269,10 lei, reprezentând cheltuielile de judecată ale ANI. Dominic Fritz avea posibilitatea să atace cu recurs soluția Curții de Apel Timișoara, la Înalta Curte de Casație și Justiție, lucru pe care l-a și făcut.
La 10 iulie 2024, inspectorii de integritate l-au declarat pe Dominic Fritz în conflict de interese administrative, deoarece, în campania electorală aferentă alegerilor locale din anul 2020, el a contractat un împrumut de la o persoană fizică, iar, în perioada exercitării mandatului de primar, mai exact în noiembrie 2020, a întocmit un act administrativ în folosul unei firme reprezentate de creditorul său. Prin aceasta, primarul USR a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, regim stabilit de articolul 70 din Legea nr. 161/2003, coroborat cu articolul 229, alineat, litera „b” din Codul Administrativ.
Conform motivării, instanța de fond a confirmat acuzațiile ANI și a notat că Dominic Fritz a acționat într-o situație de conflict de interese atunci când a semnat documente legate de aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ) realizat de o firmă în care era implicat creditorul său.
Curtea de Apel Timișoara i-a desființat apărările
Totul a început cu raportul de evaluare al ANI, care a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul primarului Timișoarei. Dominic Fritz a contractat, în campania electorală pentru alegerile locale din anul 2020, un împrumut de la o persoană care ulterior avea interese economice legate de o documentație urbanistică aprobată de Consiliul Local, iar primarul a semnat un referat de aprobare esențial pentru adoptarea respectivei hotărâri. Judecătorii Curții de Apel Timișoara au subliniat că analiza instanței nu vizează oportunitatea sau legalitatea urbanistică a proiectului, ci comportamentul primarului în contextul unei relații patrimoniale personale.
Curtea explică faptul că, chiar dacă proiectul urbanistic ar fi putut fi oportun sau util pentru oraș, acest lucru nu schimbă obligațiile legale ale primarului în materia integrității. „Reclamantul nu se poate apăra de răspundere dovedind că, în cauză, erau îndeplinite toate condițiile tehnice de adoptare a actului (...), întrucât acesta se afla într-o stare de incompatibilitate care nu îi permitea decât o singură conduită – abținerea de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea acestuia”, se arată în motivare.
„Referatul de aprobare întocmit de primar reprezintă instrumentul esențial de prezentare și motivare a necesității adoptării actului administrativ respectiv. Un proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi poate fi supus dezbaterii consiliului local numai dacă este însoțit de referatul de aprobare semnat de inițiator, lipsa referatului de aprobare blocând parcursul legislativ al proiectului”, mai arată judecătorii.
Acuzații de o gravitate deosebită formulate de instanța de fond
În continuare, magistrații arată că „pentru a se aprecia că o faptă nu este sancționabilă ar trebui ca aceasta să fie lipsită de orice element de gravitate”, precum și că „situația de conflict de interese în care s-a aflat reclamantul nu poate fi considerată una lipsită de gravitate. (…) Cu știință, acesta a săvârșit un act decisiv, prin care a făcut posibilă adoptarea Hotărârii Consiliului Local de aprobare a PUZ-ului întocmit de creditorul său, asigurând astfel finalitatea urmărită de respectivul creditor”.
Curtea de Apel Timișoara a respins integral contestația lui Dominic Fritz și l-a obligat la plata cheltuielilor de judecată, menținând practic concluziile Agenției Naționale de Integritate. Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul în care ÎCCJ respinge recursul, Dominic Fritz rămâne în funcție până la finalizarea mandatului, iar ulterior va avea interdicție timp de trei ani la funcția de primar al Timișoarei și la alte funcții publice numite, putând doar să candideze pentru alte funcții publice elective.
În aceeași zi, ar putea fi amenințat și politic
Potrivit unor surse parlamentare, Dominic Fritz ar putea avea parte, în aceeași zi de 15 mai 2025, și de un „proces” de natură politică la care trebuie să facă față. Este vorba despre promisa depunere de către AUR a moțiunii de cenzură împotriva Guvernului minoritar PNL – USR – UDMR, condus de Ilie Bolojan. Conducerea formațiunii de opoziție a anunțat acest lucru la sfârșitul săptămânii trecute, în sensul că moțiunea va fi depusă la începutul lunii mai, iar în 15 mai ar putea fi supusă la vot.
Dominic Fritz a recunoscut că, în această perioadă, USR încearcă să racoleze parlamentari de opoziție, de la neafiliați, SOS România și POT, dar și de la AUR, pentru a încerca să zădărnicească dărâmarea Guvernului.