O altă schimbare importantă propusă în acest proiect este ca și neasigurați să poată beneficia de aproape aceleași servicii la medicul de familie, ca și persoanele care au asigurare de sănătate. Pentru a avea acces la asistența medicală primară, peste două milioane de români vor trebui să se înscrie sau să se reînscrie pe lista unui medic.
Pentru mulţi dintre pacienţii diagnosticați cu cancer de sânge, singura şansă de supravieţuire este un transplant de celule stem hematopoietice de la un donator compatibil. Din păcate, mai puţin de 30% dintre ei găsesc un astfel de donator în familie, astfel că ceilalți își pun speranţa în registrele donatorilor de celule stem hematopoietice din toată lumea. Din 2013, și România are Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice (RNDVCSH), însă numărul potenţialilor donatori care s-au înscris în acest registru rămâne mic, în prezent ajungând la circa 85.000 de oameni.
Ministerul Sănătății a pus recent în dezbatere publică o ordonanță de guvern care va modifica Legea 95/2006 privind reforma în sistemul sănătății, iar prin una dintre schimbările aduse legislației actuale se are în vedere încurajarea românilor să devină potențiali donatori de celule stem hematopoietice.
Asigurat pe 10 ani de la donare
Concret, aceștia vor fi introduși pe lista categoriilor care au statutul de asigurat, fără să mai plătească la Fondul asigurărilor de sănătate.
Proiectul de OG stabilește două categorii de persoane care pot beneficia de această facilitate. Prima este reprezentată de donatorii de celule stem hematopoietice care au donat pentru un pacient neînrudit sau înrudit și care vor fi asigurați în sistemul public „pentru o perioadă de 10 ani de la donare”.
De asemenea, vor fi scutiți de la coplată și vor beneficia de asigurare, fără plata contribuției, „donatorii de celule stem hematopoietice care sunt identificați ca fiind compatibili cu un pacient neînrudit sau înrudit, pentru evaluarea medicală finală în vederea donării, donare și monitorizarea postdonare, dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte resurse”.
Această măsură „va avea în rândul populației un impact mare din punct de vedere al luării hotărârii de donare a celulelor stem hematopoietice, deoarece există o protecție legală și socială în ceea ce privește asigurarea socială. Măsura propusă este una de sporire a încrederii în sistemul medical, venind și pe fondul unor eventuale instabilități economice și sociale”, precizează inițiatorii în documentul care însoțește proiectul.
Armonizarea legislației naționale cu dispozițiile UE
Prin această măsură se asigură, totodată, și armonizarea legislației naționale cu dispozițiile privind donarea și transplantul de organe din Rezoluția Parlamentului European (2010), potrivit cărora „donatorii în viață ar trebui să fie tratați conform celor mai înalte standarde medicale, fără să fie supuși vreunei sarcini financiare în cazul în care se confruntă cu probleme medicale, cum ar fi hipertensiune, insuficiență renală și consecințele acestora, care sunt eventual cauzate de transplant, fără să își piardă din venituri în urma transplantului și evitând orice problemă medicală; donatorii ar trebui protejați împotriva discriminării în sistemul social”.
În prezent, legislația din România privind donarea de organe, țesuturi și celule de origine umană stipulează că „donatorul va fi scutit de plata spitalizării/ spitalizărilor aferente donării, precum şi a costurilor aferente controalelor medicale periodice postdonare” și „monitorizarea donatorilor vii include controalele medicale periodice obligatorii care se vor realiza la o lună, 3 luni, 6 luni şi un an postdonare, iar ulterior la nevoie justificată”.
Însă, aceste prevederi legale nu sunt aplicabile în cazul în care donatorul nu are calitatea de asigurat în cadrul sistemului de asigurări de sănătate, astfel că „în aceste situații, cheltuielile aferente spitalizării și controalelor periodice post donare trebuie suportate de către donator”, arată inițiatorii proiectului, în nota de fundamentare a OG.
Celulele stem hematopoietice sunt considerate componentele de bază ale vieţii, deoarece sunt celule capabile să se transforme în orice tip de celulă adultă (funcţională) a sângelui şi a sistemului imunitar. Aceste celule se recoltează de la adulţi din sânge periferic sau din măduvă osoasă și sunt folosite în tratarea şi vindecarea unor afecţiuni precum: leucemia sau alte cancere ale sângelui, boli autoimune sau boli metabolice ereditare.
Servicii noi pentru 2 milioane de neasigurați
O altă schimbare importantă propusă de Ministerul Sănătății vizează modificarea pachetului minimal de servicii care se acordă persoanelor neasigurate, care va fi completat cu serviciile medicale acordate de medicii de familie. Practic, și cei neasigurați vor putea beneficia de asistenţa medicală primară în cabinetele medicilor de familie. Pentru a putea beneficia de aceste noi servicii medicale, „persoanele care nu fac dovada calității de asigurat vor avea obligația să se înscrie, începând cu data publicării actului normativ, pe lista unui medic de familie”, iar neasigurații care sunt înscriși deja pe lista unui medic de familie „se reînscriu pe lista aceluiași medic de familie sau a unui alt medic de familie, în mod liber ales”. Cel puţin 2 milioane de persoane se află în această situație, potrivit estimărilor ministerului. Costurile suplimentare vor fi suportate printr-un acord încheiat de către statul român cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, suma împrumutată fiind de 75.000.000 euro.