Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deja, două astfel de HG-uri au fost desființate de către instanțele de judecată. Peste zece dintre cele mai recente avize ale Consiliului Legislativ care s-au referit la proiectele de hotărâri de Guvern adoptate de Executivul Bolojan au fost negative și au reclamat faptul că reprezintă politici noi, lucru interzis unui Guvern interimar atât de Constituție, cât și de Codul Administrativ. În două dintre cazuri, acest lucru a fost confirmat de instanțele judecătorești. Însă Consiliul Legislativ atrage atenția, în avizele respective, că, în actualul Cabinet Bolojan, există miniștri al căror interimat de 45 de zile a expirat.
Cel mai recent caz este de vineri, când Curtea de Apel București a suspendat executarea Hotărârii Guvernului nr. 420/2026, act normativ prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a introdus noi obligații de transparență pentru Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” – RA-APPS. Anunțul a fost făcut de avocatul Alexandru Dumitrescu, care notează că în dosarul administrativ al actului normativ se aflau trei avize negative succesive ale Consiliului Legislativ. Potrivit avocatului, una dintre criticile esențiale formulate în procedura de avizare a vizat competența unui Guvern demis prin moțiune de cenzură de a modifica, prin hotărâre, cadrul normativ de organizare și funcționare a unei instituții.
„Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată în numele clienților mei și a suspendat executarea HG nr. 420/2026”, a transmis Alexandru Dumitrescu, într-o postare publicată vineri, 24 iulie. Alexandru Dumitrescu afirmă că, după ce a consultat dosarul administrativ care a stat la baza adoptării HG nr. 420/2026, a descoperit nu mai puțin de trei avize negative succesive ale Consiliului Legislativ.
Lovitură de la Curtea de Apel București
Potrivit avocatului, Guvernului i s-a atras atenția că, după demiterea prin moțiune de cenzură, nu mai putea adopta măsuri care depășesc administrarea treburilor curente și care modifică organizarea unei regii aflate în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. „De trei ori, Consiliul Legislativ le-a spus că proiectul este nelegal”, afirmă Alexandru Dumitrescu, care adaugă că proiectul a fost introdus totuși pe ordinea de zi și adoptat cu avizul conducerii Secretariatului General al Guvernului.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026, după adoptarea de către Parlament, cu 281 de voturi, a unei moțiuni de cenzură. HG nr. 420/2026 a fost adoptată o lună mai târziu, în ședința din 5 iunie, și a fost publicată în Monitorul Oficial la 9 iunie.
Problema juridică aflată în centrul procesului este, prin urmare, dacă introducerea unor noi obligații de transparență și modificarea HG nr. 60/2005 privind organizarea și funcționarea RA-APPS puteau fi considerate simple măsuri de administrare curentă sau reprezentau o schimbare de politică publică pe care un Guvern demis nu mai avea competența să o adopte. Avocatul mai notează că existența celor trei avize negative ar demonstra că reprezentanții Guvernului au cunoscut problemele de legalitate semnalate, dar au decis să continue procedura.
Alexandru Dumitrescu merge mai departe și afirmă că situația ar putea reprezenta, în opinia sa, o formă de abuz în serviciu comisă cu intenție directă.
Două constante în avizele negative ale Consiliului Legislativ
Ei,bine, „Jurnalul” a identificat, în baza de date recentă a Consiliului Legislativ, cel puțin nouă avize negative emise în legătură cu proiectele de hotărâri de guvern ale Executivului demis, condus de Ilie Bolojan. Iar aceste nouă exemple reprezintă avize fundamentate atât pe formă, cât și pe fond.
Argumentele pe formă sunt două și se repetă în fiecare dintre aceste avize.
Concret, primul argument este acela că „având în vedere că, în ședința comună din data de 5 mai 2026, Camera Deputaților și Senatul au retras, în condițiile articolului 67, articolului 110 alineat 2 și articolului 113 alineat 1 din Constituția României, încrederea Guvernului, prezentul proiect poate fi promovat în măsura în care se apreciază că sunt respectate dispozițiile articolului 110 alineat 4 din Constituția României, potrivit cărora «Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor 21 și 2 îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern», precum și cele ale articolului 37 alineat 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora «în cazul încetării mandatului sau în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”.
Al doilea argument al avizării negative de către Consiliul Legislativ a acestor proiecte de HG, prezent în toate avizele citate, arată că „totodată, semnalăm că Guvernul are în componență miniștri interimari, situație în care se pune problema exercitării atribuțiilor de ministru de către aceștia, după împlinirea termenului de 45 de zile prevăzut de articolul 107 alineat 4 din Constituția României, republicată”.
Conform Consiliului Legislativ, „potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 85/2020), în perioada interimatului, Guvernul are dreptul să emită doar hotărâri cu caracter strict administrativ, curente sau de gestionare a unor urgențe vitale”. Prin urmare, „orice măsură care aduce modificări structurale sau angajate politici noi excedează cadrului permis de articolul 110 alineat orice măsură care aduce modificări structurale sau angajate politici noi excedează cadrului permis de articolul 110 alineat 4 din Constituție”.
Hotărâri picate pe bandă rulantă
Fără excepție, în avizele negative emise în legătură cu aceste proiecte de hotărâri de Guvern, Consiliul Legislativ atrage atenția că „asemenea soluții (cele adoptate de Guvernul demis condus de Ilie Bolojan – n.red.) nu pot fi calificate drept măsuri necesare administrării treburilor publice (…), fiind de natură să implice o opțiune de politică publică nouă, care excedează limitele de competență ale Guvernului al cărui mandat a încetat”.
Astfel, prin avizul nr. 620 din 24 iunie 2026, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 685/2022, privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene.
De asemenea, prin Avizul nr. 619.24 iunie 2026, Consiliul Legislativ a avizat negativ și proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 828/2024 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare. În aceeași manieră, prin Avizul nr. 596 din 18 iunie 2026, Consiliul Legislativ a avizat nefavorabil și proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 421/2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea producției de opere audiovizuale pe teritoriul României.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Prin Avizul nr. 592 din 17 iunie 2026, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului interministerial pentru implementarea sancțiunilor internaționale, înființat pentru asigurarea cadrului general de cooperare în domeniul punerii în aplicare în România a sancțiunilor internaționale. Tot aviz negativ a primit, la data de 30 iunie 2026, și proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea plafonului de cheltuieli aferent activității de colectare, transport, depozitare și neutralizare a animalelor moarte, provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, pentru anul 2026.
Mai departe, prin Avizul nr. 689 din 24 iulie 2026, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 487/2016 privind compatibilitatea electromagnetică și a Hotărârii Guvernului nr. 740/2016 privind punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor radio. La aceasta se adaugă avizul negativ nr. 687 din 23 iulie 2026, referitor la proiectul de Hotărâre de Guvern privind procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire și la beneficiul pentru tranziție pentru persoanele adulte cu handicap.
Probleme de legalitate și pe fond
Există, însă, două situații punctuale, în care avizele negative ale Consiliului Legislativ nu doar că desființează proiectele de hotărâre de guvern ale lui Ilie Bolojan din motivele de neconstituționalitate și de nelegalitate legate de faptul că și-a depășit prerogativele de Executiv demis și interimar, dar adaugă și alte motive la fel de grave.
Astfel, prin Avizul nr. 623 din 24 iunie 2026, Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Iar, pe lângă elementele de nelegalitate și de neconstituționalitate, Consiliul Legislativ notează, printre altele, că „potrivit Secțiunii 2.1 din Nota de Fundamentare, «sursa proiectului de act normativ» o constituie «prevederile Memorandumului de înțelegere între Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei și Guvernul României pentru implementarea Mecanismului Financiar Norvegian 2021 – 2028», ambele semnate la data de 13 mai 2026”.
Consiliul Legislativ semnalează că „până la data avizării proiectului, Memorandumul nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin ordin al ministrului de resort, condiție care, potrivit practicii consecrate și a prevederilor Legii nr. 594/2003 privind tratatele, este necesară pentru ca un instrument juridic internațional la care România este parte să producă efecte juridice în ordinea internă și să constituie temei legal pentru emiterea unui act normativ intern”. Prin urmare, arată Consiliul Legislativ, „proiectul de act normativ se fundamentează pe instrumente juridice internaționale care nu au avut publicitatea oficială în dreptul intern și care nu produc efecte juridice în ordinea juridică națională”.
Al doilea exemplu rezidă din cuprinsul Avizului nr. 688 din 23 iulie 2026, prin care Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul ocupării forței de muncă. Și în acest caz, pe lângă atenționările potrivit cărora Executivul demis nu are prerogative să legifereze în acest sens, Consiliul Legislativ semnalează și faptul că unele texte ale proiectului „adaugă la lege, fiind încălcate principiul legalității, prevederile articolului 108, alineat 2, din Constituție și principiul ierarhiei actelor normative sau instituirea de paralelisme legislative interzise de Legea nr. 24/2000”.
Citește și: Legea salarizării, caz de pușcărie
Citește pe Antena3.ro
