La mai bine de opt luni de la momentul în care, cu tentă amenințătoare, Guvernul Orban se instala la Palatul Victoria cu promisiunea “desecretizării Dosarului 10 august”, procurorii DIICOT au decis să claseze mai bine de jumătate din anchetă, iar o mică parte a fost declinată Secției Parchetelor Militare. Fosta conducere a Jandarmeriei Române, acuzată, inițial, de abuz în serviciu și alte infracțiuni din momentul protestului neautorizat de acum doi ani, au fost disculpați. Mai mult, deși cauza a fost clasată și sub aspectul tentativei loviturii de stat, procurorii explică, în cele 235 de pagini ale ordonanței de clasare, că au existat date și indicii temeinice că grupuri ale celor prezenți în piață își anunțaseră intenția de a intra în conflict cu forțele de ordine, dacă acestea din urmă s-ar fi opus ocupării de către manifestanți a clădirii Guvernului României.
Cel mai spectaculos capitol al ordonanței de clasare, emisă în 26 iunie, de către DIICOT cu privire la Dosarul “10 august 2018” se referă la investigarea acuzațiilor aduse de Jandarmeria Română, în legătură cu tentativa la acțiuni împotriva ordinii constituționale. Procurorii au constatat că sunt îndeplinite două dintre cele patru criterii de incriminare, respectiv existența unor acțiuni violente săvârșite de mai multe persoane împreună și a unor acțiuni violente îndreptate împotriva persoanelor și a bunurilor. “Au fost peste 1.000 de persoane care au exercitat violențe atât împotriva forțelor de ordine, cât și asupra bunurilor proprietate publică sau privată”, arată anchetatorii.
Conform analizei DIICOT, acțiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc pe parcursul desfășurării auto-intotulatului “Miting al Diasporei”, “chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării la funcțiile deținute de membrii Guvernului și de unii membri ai Parlamentului nu au avut și nu au putut avea valoare de afectare a siguranței naționale, circumscrisă unei acțiuni menite de a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie de a îngreuna sau de a împiedica exercitarea puterii de stat”.
Au existat amenințări cu violența, dacă jandarmii nu vor permite ocuparea Guvernului
Cu toate acestea, arată procurorii, „îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10 august 2018, a fost acea că, în 10.08.2018, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest «Mitingul Diasporei» vor forța «în legitimă apărare» ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers «pașnic»
căruia, dacă Jandarmeria i se va opune, va legitima actele de violență ce vor urma. Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze”.
Un pasaj relevant în acest sens al ordonanței de clasare se referă la faptul vă „mesajul «curtea/ clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul să fim acolo» este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului «Sediul Guvernului României», în conformitate cu dispozițiile HG nr.1486/2005, privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi, potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat”. DIICOT scrie, negru pe alb, în documentul oficial, că, „într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituții fundamentale ale statului, într-un demers «revoluționar», este cel puțin inadecvată, dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le clamăm, doar atunci când pretențiile exprimate le opunem exclusiv celorlalți și mai puțin propriei persoane”.
Acțiunea forțelor de ordine, justificată de violențele extreme exercitate asupra lor
Documentul citat explică faptul că, într-o dinamică a evenimentelor, pe parcursul cărora ambivalența “protestatar pașnic – protestatar violent”, respectiv “protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a angrenat o masă mare de participanți, motiv pentru care “singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și a siguranței cetățeanului a constituit-o o mai strictă aplicare a legii”. Ca atare, se arată în ordonanță, “în urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenției a fost decis de către comandantul acțiunii și a fost determinat de necesitatea eliminării riscului privind viața și integritatea corporală a membrilor forțelor de ordine și a participanților la manifestație. Aceste violențe îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme, culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției, pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a doi jandarmi, obiecte contondente aruncate de unii protestatari, care loveau alți protestatari”.
Bilanțul confruntărilor. Jandarmii, mai “avariați” decât protestatarii
Procurorii au trecut în revistă și efectele acțiunilor violente care au avut loc, în seara zilei de 10 august 2018, în Piața Victoriei, statistica demonstrând că, procentual, forțele de ordine au avut mai mult de suferit în urma confruntărilor, față de protestatari.
Astfel, jandarmii au extras din mulțime și sancționat 62 de persoane. Pentru alte 52 de persoane, au fost întocmite dosare penale. Pe întreaga durată a acțiunii, forțele Jandarmeriei Române, privite în ansamblul lor, au acționat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată. În urma acestor acțiuni graduale, a rezultat că 1,4 la sută dintre manifestanți și 2,8 la sută dintre jandarmi au fost nevoiți să primească îngrijiri medicale. 0,19 la sută dintre manifestanți și 1,18 la sută dintre jandarmi au fost transportați la spital. 0,22 la sută dintre manifestanți și 0,25 la sută dintre jandarmii transportați la spital au fost internați.
Au fost distruse 60 de căști de protecție, 62 de scuturi de protecție și zece apărătoare pentru coate și genunchi. Au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto și s-au produs deteriorări la alte 21 de autovehicule.
Acuzații nefondate și o declinare la Parchetul Militar
DIICOT a clasat și partea din dosar care privea fosta conducere a Jandarmeriei. Maiorul Laurențiu Valentin Cazan, comisarul șef de poliție Mihai Dan Chirica, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș și colonelul Ionuț Cătălin Sindle au fost scoși de sub urmărire penală pentru abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intelectual, participație improprie la uz de fals sau complicitate la abuz în serviciu.
Procurorii au decis declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale pentru purtare abuzivă și abuz în serviciu ori neglijență în serviciu, în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, pentru a continua verificările în legătură cu fapte petrecute după ora 18.00, unde au fost reclamate fapte de violență în care ar fi fost implicate forțele Jandarmeriei, în urma cărora a rezultat rănirea mai multor persoane.
Procurorul general, ieșire politică după ce a citit ordonanța
Clasarea parțială a Dosarului “10 august” a generat nemulțumire profundă din partea unei anumite părți media, afiliată politic protestelor de acum doi ani. Această nemulțumire a ajuns și la urechile actualului procuror general al României, Gabriela Scutea, care a simțit nevoia să facă precizări publice. Aceasta a liniștit “spiritele”, precizând că ordonanța DIICOT poate fi contestată la procurorul ierarhic superior. Adica la ea însăși.
“Am retinut că ordonanța emisă structurează două planuri. Subiectul pasiv colectiv reprezentat de mulțimea protestatarilor ca întreg și cel al subiecților individiuali, în special persoane agresate după ora 23 când a fost dispersată mulţimea de oameni. (…) Rezultă că procurorii au examinat intervenția în forță, în anumite zone din piaţă, au examinat folosirea mijloacelor de dispersare a manifestanților şi au delimitat unele acte ce reflectă lipsuri ale organizării jandarmeriei în contextul misiunii de ordine publică din Piața Victoriei ca elemente contextuale şi nu ca elemente de abuz în serviciu. Accentul s-a pus pe neinscripţionarea corespunzătoare a unor căşti. Analiza faptelor are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică, are deschis accesul la studiu a actelor dosarului fata de persoanele implicate.
Vă transmit că înțeleg emoția publică suscitată de acest dosar. Rolul nostru e să administrăm probele, de aceea toate actele din acest dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic", a explicat Gabriela Scutea.