Bolile cardiovasculare, cu infarcte şi accidente vascular cerebrale, reprezintă principala cauză de îmbolnăviri şi decese în ţara noastră. Care sunt factorii de risc, cum se încadrează populaţia în risc crescut şi care sunt măsurile de aplicat, toate acestea sunt lămurite de medicul primar Gabriel Tatu-Chiţoiu de la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală.
Florin Condurăţeanu: - Domnule doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu, sunteţi în fruntea Societăţii de Cardiologie, de ce unui suferind de inimă şi vase sanguine îi “porunciţi” să se lase de fumat?
Dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu: - Pentru că fumatul este unul dintre cei mai mari duşmani ai omului. Cât rămâne fumător, pacientul nu poate fi ajutat să-şi reducă riscul de a face infarct miocardic sau accident vascular cerebral, indiferent dacă ţine sub control, cu medicamente, colesterolul şi hipertensiunea arterială. Tratamentul nu are nici un succes dacă omul fumează.
F.C.: - Insistaţi şi să reducă greutatea corporală şi persoana să nu neglijeze efortul fizic în fiecare zi. Sunt aşa de importante aceste indicaţii?
Dr. G.T.C: - Medicamentele anti-colesterol nu au nici un efect dacă un pacient supraponderal sau obez nu slăbeşte. Exerciţiul fizic şi reducerea greutăţii corporale au efecte benefice de trei ori mai mari ca medicamentele. Efortul fizic este cel mai eficient mijloc de a creşte colesterolul bun (HDL colestrol) cu rol protector asupra inimii şi vaselor.
F.C.: - Care sunt factorii de risc în bolile cardiovasculare ischemice, acelea de irigare insuficientă cu sânge, care provoacă infarctul şi accidentul vascular cerebral?
Dr. G.T.C: - Factorii de risc în bolile cardiovasculare ischemice sunt dislipidemia, adică nivelul crescut al colesterolului şi trigliceridelor, dar şi diabetul zaharat 1 sau 2, precum şi hipertensiunea arterială. Aceşti duşmani acţionează în haită. Dintre pacienţii cu hipertensiune arterială 66% au şi dislipidemii, 10% au şi diabet, 45% sunt obezi. Tratamentele sunt stabilite în funcţie de cumularea factorilor de risc. Pacienţii încadraţi în risc foarte mare deja suferă de o boală cardio vasculară (infarct miocardic , accident vascular cerebral), suferă de diabet zaharat tip 1 sau 2 şi de o boală cronică renală. Suferinzii încadraţi în categoria de risc mare sunt cei cu hipertensiune, dislipidemii, adică colesterol şi trigliceride mari. Pacienţii cu risc moderat au ateroscleroză, obezitate abdominală, hipertensiune, trigliceride crescute, sunt sedentari. După vârsta de 55 de ani nu mai există pacienţi cu risc mic.
F.C.: - Şi ce atitudine iau medicii în funcţie de aceste niveluri de risc?
Dr. G.T.C: - În funcţie de nivelurile de risc se stabilesc ţintele de reducere a colesterolului rău (LDL colesterol). La pacienţii cu risc foarte mare, colesterolul LDL trebuie să nu depăşească 70 mg %, la cei cu risc mare plafonul acceptat este colesterol LDL 100 mg %, iar la cei cu risc moderat baremul este colestrol rău 115 mg %. Pentru a aduce colesterolul în limitele de siguranţă se apelează la următoarele măsuri: respectarea alimentaţiei raţionale în fiecare zi, activităţi fizice zilnice, reducerea greutăţii corporale, eliminarea fumatului, administrarea corectă a medicamentelor destinate reducerii colesterolului, adică statinele.
Extrasistole au foarte mulţi oameni; unii nu au o inimă bolnavă, alţii pot suferi de unele maladii cardiace. Tahicardia cu bătăile numeroase ale inimii dacă se întâmplă în atrii, se impune un tratament pentru aritmie. Dacă tahicardia paroxistică are loc în ventriculul stâng această veritabilă viermuială fără eficienţă în pomparea sângelui poate conduce la stop cardiac, însoţit şi de moarte. În aritmii, sunt necesare defibrilatoare în apropiere, căci astfel se salvează viaţa suferindului. I se opreşte un moment inima cu defibrilatorul, se resetează şi ea porneşte apoi cu ritm normal.