Economia României crește orice ar fi. Oricât de prost ne-am organiza și dezvolta organic. În contextul unor piețe puțin adânci și a lipsei de complexitate a instrumentelor financiare. În ciuda anchetelor DNA și DIICOT, ce pot duce la o dezumflare a preţurilor bunurilor publice, ca urmare a reducerii deficitului structural pe seama combaterii corupţiei, în niciun caz însă să genereze mai multă valoare adăugată brută (VAB) și Produs Intern Brut (PIB).
Dacă PIB tot continuă să se majoreze în pofida tuturor opreliștilor, a pandemiei, incertitudinilor fiscale și a poverii taxării, a hiperreglementării, înseamnă că VAB, care contribuie la avansul economic, e importată. Cum e posibil? Cu ajutorul fondurilor europene, dar și al investițiilor unor corporații. Nu în fabrici și uzine, care să se reia mereu ciclul economic la un nivel superior...
Aşa se explică, de exemplu, de ce Capitala este foarte poluată. Nu ca urmare a ceea ce „produc” cei din interior, fiindcă suntem în plină dezindustrializare, praful și aspectul de șantier au legătură cu valoarea adăugată brută din import.
Cu precizarea că atunci când discut de București fac referire și la împrejurimile sale, ceea ce ar trebui să fie zona metropolitană, la nivelul căreia merită adăugat că economia la vedere, ca să crească și să fie evidențiat acest lucru de către evoluția PIB, se bazează nu doar pe importurile din exterior, ci și pe cele din economia subterană.
Casele peste case ce se ridică în vecinătatea marelui oraș și complexează ideea de fabrică au particularitatea că sunt oferite celor din provincie care nu se mai refugiază la Madrid sau Torino din calea șomajului și așa se explică multitudinea de automobile cu numere de BZ, DJ, PH, DB, OT, VN, CT, TR de pe străzile municipale. Mai important e că banii negri nu au nici capacitatea, nici cultura să apeleze la piața de capital, ci sunt îndreptați spre piața imobiliară, iar interesul major pentru aceasta e că reprezintă cel mai bun mijloc de albit banii politicienilor, baronilor și interlopilor, dacă tot am pomenit de DNA și DIICOT. Iar după vânzare, adesea cu credit ipotecar, și achitarea TVA - deși imobilele, reamintesc, nu-s bunuri de consum - e alimentat PIB din economia la vedere. Astfel se observă o economie cu piețe subțiri, sporuri de productivitate reduse și o diviziune a muncii precară, dar care crește. Pe ce bază? A importului de VAB.
Din păcate însă, volatilitatea PIB trădează o creștere economică căreia nu i se poate pune eticheta de sănătoasă. „Perfuzia” de VAB n-are o distribuţie continuă, ca atunci când resursele sunt alocate de piaţă.