Societatea energetică Electrica SA a încheiat primul trimestru al acestui an cu o pierdere netă de 51,217 milioane lei, faţă de un profit de 141,805 milioane lei raportat la finele lunii martie 2016, conform datelor remise Bursei de Valori Bucureşti.
În perioada ianuarie-martie 2017, grupul a înregistrat o pierdere operaţională de 46,9 milioane lei. Aceasta reprezintă o scădere cu 143 milioane lei faţă de trimestrul I 2016, excluzând efectul excepţional al câştigului obţinut din deconsolidarea Societăţii de Servicii Energetice Moldova, în valoare de 74 milioane lei, înregistrat în T1 2016.
"Această scădere a fost cauzată, în principal, de conjunctura excepţională înregistrată în piaţa de energie în acest trimestru. Pe fondul celor mai mari vârfuri de consum naţional din ultimele decenii, nivelurile ridicate record ale preţului energiei au afectat întreaga piaţă. Preţul energiei electrice pe Piaţa pentru Ziua Următoare a atins un nivel maxim de 680 RON/MWh, faţă de o valoare obţinută de aproximativ 180 RON/MWh pentru luna ianuarie în ultimii ani", se menţionează într-un comunicat al companiei remis AGERPRES.
Veniturile grupului s-au ridicat la 1,389 miliarde lei, fiind aproape similare cu cele de anul trecut, de 1,399 miliarde lei. Veniturile operaţionale, în valoare de 1,444 miliarde lei, au scăzut cu 74 milioane lei comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Ajustată cu rezultatul pozitiv excepţional obţinut din restructurarea Societăţii Servicii Energetice Moldova în T1 2016, valoarea veniturilor ar fi practic neschimbată.
Pe segmentul de furnizare, veniturile nete au crescut cu 0,5%, dar nu în acelaşi ritm cu creşterea preţului de pe piaţă din cauza limitărilor de reglementare, precum şi a celor contractuale. În ceea ce priveşte segmentul de distribuţie, veniturile au crescut cu 6,7%, pe fondul majorării cu 3,9% a cantităţilor distribuite.
Potrivit reprezentanţilor companiei, determinat de creşterile preţului de pe piaţă, costul cu achiziţia de energie electrică a crescut cu 192 milioane lei (25%), la 952 milioane lei în T1 2017, de la 760 milioane lei în T1 2016. Achiziţia de energie electrică a reprezentat principalul cost la nivel de Grup, reprezentând 68,6% din venituri în T1 2017 şi 54,3% în T1 2016.
Creşterea este rezultată, în principal, din mărirea semnificativă a preţului de achiziţie a energiei în lunile ianuarie şi februarie, când s-au atins valori istorice maxime, în contextul dezechilibrelor majore înregistrate pe piaţa de energie. În luna ianuarie 2017 s-a înregistrat o creştere a preţului mediu bandă în PZU cu 83% în comparaţie cu luna ianuarie 2016, reprezentând o diferenţă de 153,36 lei/MWh. În februarie 2017 creşterea preţului a fost de 105% raportat la aceeaşi perioadă din 2016, ceea ce a însemnat o diferenţă de 124,71 lei/MWh. În martie 2017, raportat la 2016, preţul a continuat să fie cu 42% mai mare, reprezentând un plus de 49,03 lei/MWh, se mai arată în comunicat.
"Aşa cum s-a semnalat public încă din luna ianuarie, condiţiile meteo extreme au crescut cererea de energie electrică şi, în acelaşi timp, au afectat mai multe tehnologii de producere a energiei şi au determinat dezechilibre majore în piaţa de energie la începutul acestui an. Aceste dezechilibre au influenţat, cum era de aşteptat, costurile cu achiziţia de energie şi, implicit, rezultatele financiare înregistrate în primele trei luni din 2017. Nivelurile record atinse de preţurile energiei electrice tranzacţionate pe pieţele centralizate, precum şi numeroasele notificări de denunţare a contractelor de furnizare încheiate prin platformele centralizate, pe fondul absenţei unor mecanisme adecvate de reglare a pieţei, au afectat atât operatorii de distribuţie, cât şi furnizorii de ultimă instanţă. În mod responsabil, în toată această perioadă dificilă, ne-am respectat angajamentele şi am luat toate măsurile pentru diminuarea impactului asupra consumatorilor casnici şi a celor non-casnici, beneficiari ai serviciului universal, asumându-ne costurile mai mari cu achiziţia energiei. Considerăm însă că sunt necesare mecanisme clare şi eficiente de prevenire a unor potenţiale situaţii similare, astfel încât să fie asigurată protejarea atât a consumatorului final, cât şi a companiilor ce activează în mediul reglementat", a declarat Cătălin Stancu, director general Electrica SA.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu salariile şi beneficiile angajaţilor, acestea au scăzut cu 11,5 milioane lei (7%), la 149 milioane lei, ca urmare a măsurilor de optimizare a activităţilor Grupului.
În primul trimestru, Grupul Electrica a distribuit aproximativ 4,6 TWh (o creştere de 3,9%) la aproximativ 3,68 milioane de utilizatori. Electrica Furnizare este lider de piaţă atât pe piaţa reglementată, cât şi pe cea concurenţială, cu o cotă de piaţă de 38,8%, respectiv 16% în 2016, conform raportului ANRE din decembrie 2016.
La 31 martie 2017, Electrica avea active de 8,185 miliarde lei şi datorii totale de 1,716 miliarde lei, din care 978 milioane lei datorii curente.
Companiile de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului Electrica acoperă peste 40% din teritoriul României, având o arie de operare de aproximativ 100.000 de kilometri pătraţi. Cele trei companii din cadrul Grupului Electrica deservesc peste 3,6 milioane de consumatori din 18 judeţe din zonele Muntenia Nord, Transilvania Sud şi Transilvania Nord.
Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Muntenia Nord deţine o cotă de piaţă de 15% şi acoperă o zonă de 28.962 kilometri pătraţi. Compania deserveşte aproximativ 1,3 milioane de utilizatori din judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Prahova şi Dâmboviţa.
Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Nord deţine o cotă de piaţă de 11,6% şi acoperă o zonă de 34.162 kmp. Compania deserveşte aproximativ 1.2 milioane de utilizatori din judeţele Satu Mare, Maramureş, Bistriţa Năsăud, Bihor, Sălaj şi Cluj.
Societatea de Distribuţie a Energiei Electrice Transilvania Sud deţine o cotă de piaţă de 13,2% şi acoperă o zonă de 34.072 kmp. Compania deserveşte aproximativ 1,11 milioane de utilizatori din judeţele Mureş, Harghita, Alba, Sibiu, Braşov şi Covasna. AGERPRES