Procurorii au pierdut, astfel, unul dintre cele mai răsunătoare procese începute de DNA, pe vremea lui Kovesi, împotriva fostei „Blonde de la Cotroceni”, după ce, recent, un alt dosar, vizând fraudarea fondurilor de campanie electorală aferente alegerilor prezidențiale din anul 2009, a avut același deznodământ. În dosarul „Hidroelectrica”, faptele erau deja prescrise de 4 ani și 7 luni. Udrea a scăpat de închisoare, în acest caz, nu însă și de achitarea prejudiciului reținut, care se ridică la 3,4 milioane de euro.
Elena Udrea a scăpat de închisoare, definitiv, în dosarul „Hidroelectrica”, după ce, în luna aprilie a anului trecut, instanța de fond a constatat că faptele pentru care a fost trimisă în judecată de DNA erau prescrise.
Astfel, judecătorii Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție au pronunțat, ieri, Hotărârea nr. 167/2024, în dosarul penal 3650/2/2019, respingând cererea de repunere pe rol a cauzei, formulată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție.
Prin aceeași hotărâre, instanța supremă a respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, pe de o parte, și de Elena Udrea, pe de altă parte, împotriva Sentinței Penale nr. 66/F din data de 11 aprilie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I-a Penală, în același dosar. Practic, ÎCCJ a menținut sentința instanței de fond, prin care s-a constatat încetarea procesului penal, deoarece faptele sunt prescrise, însă prin care, pe latura civilă, Elena Udrea a fost obligată la plata prejudiciului de 3,4 milioane de euro.
În acest proces, ca apelant, a mai figurat și patronul postului de televiziune B1 TV, Bobby Păunescu, dar care, înainte de pronunțarea sentinței definitive, și-a retras acțiunea, lucru consemnat de instanță în încheierea soluției pronunțate. Conform ÎCCJ, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de DNA rămân în sarcina statului, decizând, în schimb, ca Elena Udrea să plătească 600 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Hotărârea este definitivă.
Confiscarea banilor nu s-a prescris
Reamintim că magistrații Curții de Apel București au decis, încă din luna aprilie a anului trecut, încetarea procesului penal față de Elena Udrea, în dosarul „Hidroelectrica”, constatând că acțiunea penală nu mai poate fi exercitată dacă a intervenit prescripția generală. Instanța a apreciat că, în acest caz, inculpatului i se aplică legea cea mai favorabilă, înțelegându-se prin aceasta și pronunțarea deciziei Curții Constituționale din anul 2018 prin care a fost constatat neconstituțional articolul 155 din Codul penal, reglementarea care permitea întreruperea cursului prescripției prin orice act de procedură al procurorului în dosar, fără ca acest lucru să fie adus la cunoștința celui acuzat.
În acest context, instanța a stabilit că încetează procesul penal față de Elena Udrea cu privire la infracțiunile de trafic de influență și de spălare a banilor, ca efect al împlinirii termenului de prescripție generală a răspunderii penale. Aceeași decizie a fost luată și în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat, în același dosar, de mărturie mincinoasă. În schimb, judecătorii au judecat latura civilă, stabilind să confiște de la Elena Udrea sumele de 2,5 milioane de euro, respectiv de 900.000 de euro.
Răspunderea nu mai există din 2019
Dosarul „Hidroelectrica” a fost trimis de DNA, inițial, în judecată, în 20 decembrie 2017, fiind reținute în sarcina Elenei Udrea unele fapte presupus a fi fost săvârșite și finalizate în cursul lunii noiembrie a anului 2011. Atât traficul de influență, cât și spălarea de bani au pedepse maxime prevăzute de legea penală până la zece ani de închisoare.
În acest sens, termenul prescripției generale a răspunderii penale este de 8 ani, el putând fi întrerupt prin orice act procedural al procurorului, prevăzut de legea penală, însă în acord cu deciziile CCR. Pentru că în anul 2018 Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul 155 Cod penal, iar legiuitorul a pus în acord prevederile acestui articol cu decizia CCR abia anul trecut, termenul de prescripție generală în dosarul „Hidroelectrica” s-a împlinit în noiembrie 2019, adică acum 4 ani și șapte luni.
Dosarul a fost retrimis de către instanță procurorilor DNA, care au transmis din nou rechizitoriul spre judecată în 24 iunie 2019.
DNA acuza o plată de 3,8 milioane de euro și preluarea de acțiuni la o importantă publicație
În dosarul „Hidroelectrica”, așa cum a fost el trimis în judecată de DNA în decembrie 2017, procurorii susțineau, în actul acuzării, că, în 2011, Elena Udrea ar fi acceptat promisiunea făcută de Bogdan Buzăianu (FOTO), prin intermediari, de a primi 5 milioane de dolari pentru a interveni pe lângă conducerea Ministerului Economiei și a SC Hidroelectrica SA pentru a fi menținute contractele pe care firma lui Buzăianu le încheiase cu această companie a statului.
Ulterior, în noiembrie 2011, din cele 5 milioane de dolari, Udrea ar fi primit 3,8 milioane de dolari și o creanță pe care firma lui Buzăianu ar fi împrumutat-o unui „terț”, creanța fiind garantată cu părți sociale din compania care edita publicația „Evenimentul Zilei”. „Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanței de 900.000 de euro (care i-ar fi conferit pe cale de consecință și puterea de a influența activitatea societății cu activitate media), Elena Udrea a preluat creanța de la firma controlată de omul de afaceri, prin interpunerea unei alte firme-paravan, aparținând unei cunoștințe”, se mai arată în acest rechizitoriu.