Imediat după reuniunea de la Paris, derulată luni seară, Macron a anunțat că va fi creată o nouă coaliție pentru a furniza Ucrainei rachete cu rază mai lungă de acțiune. El a adăugat că nici măcar trimiterea de trupe terestre occidentale care să lupte contra invaziei rusești nu ar trebui exclusă.
„Nu există un consens astăzi pentru a trimite trupe terestre (...) dar nimic nu ar trebui exclus. Vom face tot ceea ce este necesar pentru a ne asigura că Rusia nu poate câștiga acest război!”, a declarat Macron.
El a mai spus că noua coaliție va fi înființată pentru a furniza Ucrainei „rachete și bombe cu rază medie și lungă de acțiune” și a adăugat: „Suntem convinși că înfrângerea Rusiei este indispensabilă pentru securitatea și stabilitatea în Europa!”.
Critici în lanț
Cuvintele șefului statului francez au fost contrate imediat nu doar la Kremlin, ci și în rândul principalilor protagoniști ai alianței transatlantice.
Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat marți că nu există planuri privind dislocarea de militari NATO în Ucraina, iar administrația de la Washington a confirmat, la rândul ei, această poziție. Un oficial al Casei Albe a declarat luni, pentru Reuters, că SUA nu plănuiesc să trimită trupe să lupte în Ucraina şi nici NATO nu are intenţia de a desfășura militari în sprijinul Kievului.
La rândul lui, cancelarul german, Olaf Scholz, respinge ideea ca țările europene și cele din NATO să trimită trupe în Ucraina. „Ceea ce s-a convenit de la început este valabil și pentru viitor, și anume că nu vor exista soldați pe teritoriul ucrainean trimiși acolo de țările europene sau de statele NATO.”, a declarat Scholz pe un ton ferm.
Republica Cehă, Polonia, Ungaria și Slovacia nu intenţionează să trimită trupe în Ucraina, au declarat, tot ieri, înalţi oficiali din cele patru ţări, după reuniunea de la Paris.
Întrebaţi despre afirmaţiile lui Macron, prim-ministrul ceh, Petr Fiala, şi omologul său polonez, Donald Tusk, au spus că o asemenea opţiune nu este luată în calcul de guvernele lor.
„Sunt convins că ar trebui să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat după agresiunea Rusiei” contra Ucrainei, a declarat Fiala, în timpul unei conferinţe de presă alături de Tusk, după o întrevedere bilaterală derulată, marţi, la Praga.
„Cred că nu trebuie să recurgem la alte metode sau căi.”, a adăugat Fiala, insistând că aliaţii se concentrează în prezent asupra sprijinului militar, precum şi al celui umanitar şi economic.
La rândul său, Donald Tusk a declarat că „Polonia nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei.”. „Cred că ar trebui să nu facem speculaţii astăzi dacă vor exista circumstanţe care ar putea schimba această poziţie.”, a mai spus Tusk.
La rândul lui, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria nu este dispusă să trimită arme sau soldaţi în Ucraina. „Poziţia Ungariei este clară şi solidă: nu suntem dispuşi să trimitem nici arme, nici soldaţi în Ucraina. Războiul nu trebuie nici adâncit, nici extins, ci trebuie încheiat!”, a postat Szijjarto pe reţelele sociale.
Premierul slovac, Robert Fico, care s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, a declarat înainte de reuniunea găzduită de Macron la Paris că sunt câteva state membre ale NATO şi UE ce iau în considerare trimiterea de soldaţi în Ucraina, pe bază bilaterală. Fico, un lider prorus, a subliniat că acest lucru va duce la escaladarea conflictului.
Și Austria l-a criticat ieri pe preşedintele francez Emmanuel Macron. Ministrul austriac de Externe, conservatorul Alexander Schallenberg, a declarat marţi că ceea ce lipseşte în aceste momente este „o perspectivă diplomatică”, altfel spus, căutarea unei ieşiri negociate din războiul declanşat acum doi ani de Rusia.
Declaraţiile lui Macron „merg în direcţia opusă” eforturilor de a obţine pacea, a atras atenţia şeful diplomaţiei austriece. „Este evident că ieri, la Paris, nu a existat sub nicio formă un consens asupra acestei chestiuni (...) Şi este destul de surprinzător când se iese cu o chestiune care nu are un consens şi se creează în acest mod o dezbatere de care în realitate nu avem nevoie.”, a adăugat Schallenberg.
O poziție aparte a fost exprimată de Suedia, prin vocea premierul său, Ulf Kristersson. Trimiterea de trupe în Ucraina „nu este de actualitate, pentru moment”, a afirmat, marţi, Kristersson, fără a exclude însă această eventualitate. „Deocamdată, suntem ocupaţi să trimitem echipament avansat în Ucraina, în diferite moduri.”, a precizat şeful guvernului suedez.
Avertisment de la Kremlin. Kievul jubilează
Trimiterea în Ucraina a unor militari din state membre ale NATO ar însemna un conflict între Rusia şi alianţă, a avertizat, marţi, Kremlinul.
Rugat să comenteze declaraţiile liderului de la Paris, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a afirmat că, dacă s-ar ajunge ca soldaţi ai ţărilor din NATO să lupte în Ucraina, ar trebui să se discute despre caracterul inevitabil al unui conflict direct al Alianţei Nord-Atlantice cu Rusia.
În schimb, consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak, citat de Reuters, este de părere că declaraţia lui Macron „arată în primul rând conştientizarea riscului pentru Europa din partea unei Rusii agresive, militariste”.