Pe 4 august, o femeie în vârstă de 44 de ani din București s-a sinucis, aruncându-se de la etajul 7 al unui bloc. A doua zi, o adolescentă de 17 ani, tot din București, s-a aruncat de la etajul 4 al unui bloc. După încă o zi, artista Simona Săndulescu, de 43 de ani, tot din Capitală, a scris un mesaj de adio pe Facebook, apoi s-a sinucis, aruncându-se în Lacul Morii. Psihologii spun că traversăm o perioadă foarte complicată, după doi ani și jumătate de presiune psihologică neîntreruptă, iar dintre adulți, femeile sunt cele mai afectate. În special cele cu vârsta de 40-45 de ani sunt într-o perioadă critică, pentru că se produc multe transformări fizice, hormonale și psihice, dar și în plan social și afectiv, iar astfel devin cele mai fragile în fața presiunilor psihologice. Era previzibilă această situație, dar nimeni nu a luat niciun fel de măsură pentru a opri agresivitatea mesajelor negative venite chiar de la Guvern, care au invadat spațiul public, din martie 2020 până astăzi.
Cei mai afectați au fost până acum copiii și adolescenții, iar problemele au rămas pentru mulți dintre ei. Însă nici măcar pentru ei nu s-au găsit soluții, deși se știa din 2020 că s-au făcut cozi la cabinetele psihologilor și ale psihiatrilor. Presiunea psihică a fost din ce în ce mai mare, iar starea de anxietate s-a accentuat, în cazul unui număr foarte mare de oameni. Acum încep să se vadă consecințele. Polițiștii care au anchetat de-a lungul timpului mai multe cazuri de suicid „în cascadă” spun că se cunoaște acest tip de situație în care mai multe persoane deja cu probleme de anxietate și depresie se „contaminează”, repetând gesturile celor care și-au luat viața, după ce se mediatizează cazurile. Dar tocmai pentru că se cunosc aceste consecințe, s-ar fi putut lua unele măsuri, mai ales pentru că se știe în ce stare psihică deplorabilă e majoritatea populației. Psihologii spun că sinuciderile „din dragoste” sunt întotdeauna cauzate de depresie, respingerea din partea unei persoane fiind doar „picătura care umple paharul”, însă pentru a putea înțelege situația, persoana afectată de anxietate sau depresie are nevoie de ajutor din partea unor specialiști.
Disperarea părinților de adolescenți
Psihologii au încercat să atragă atenția Guvernului asupra necesității unor măsuri imediate, însă nu s-a putut face nimic. „Sunt studii făcute la nivel internațional care arată că situația este foarte gravă. La o conferință de profil, de acum câteva luni, am arătat că sunt foarte multe lucruri care s-ar putea face, inclusiv un număr de ședințe gratuite la psiholog, în special pentru copii și pentru persoanele grav afectate de ceea ce trăim de doi ani și jumătate. În mass-media e greu să intervină Guvernul, pentru că se consideră că știrile negative atrag, dar s-ar putea, cel puțin, să se aducă specialiști care să le explice oamenilor cum ar trebui să se protejeze de presiunea psihică. În Franța, cei care suferă de anxietate și depresie se pot duce gratuit la un anumit număr de ședințe la psiholog, serviciile fiind plătite de Guvern. Măcar atât s-ar putea face și la noi”, a explicat, pentru Jurnalul, Leliana Pârvulescu, doctor în Psihologie.
Dar în România nu mai sunt nici măcar specialiști disponibili. Nu de acum, ci de doi ani. „Fata noastră are acum 17 ani, dar de la 16 ani ne-a cerut chiar ea să o ducem la psiholog. A fost la câteva ședințe, apoi ne-a cerut să o ducem la psihiatru. La școală nu a avut probleme, cu viața socială se descurcă, dar a-nțeles că i se întâmplă ceva. După „lockdown” refuza să mai iasă din casă, devenise ipohondră și a intrat în panică atunci când i-a spus o vecină că erau 37 de grade Celsius la soare, iar ea era îmbrăcată cu hainele de iarnă, cu un hanorac gros, cu glugă, pantaloni de munte și bocanci, toate negre. Este un copil foarte deștept și așa a reușit să treacă peste această perioadă cu bine, pentru că și-a dat seama că are probleme grave. Acum și-a revenit, dar avem cunoscuți care încă au probleme similare, încă nerezolvate, iar unii nici măcar nu mai găsesc un psiholog sau un psihiatru disponibil. Sunt liste de așteptare pe trei luni”, a explicat, pentru Jurnalul, un bucureștean.
O altă mamă de adolescent din București spune că tot trei luni a trebuit să aștepte, anul trecut, pentru a-și duce fiul la psihiatru, cu aceleași probleme. „După multe căutări și câteva luni de așteptare am reușit să ajungem la o doamnă psihiatru care i-a dat fiului meu un tratament foarte bun. La sfârșitul lunii octombrie își revenise, mergea la școală, socializa și renunțase la hainele groase și negre. Nenorocirea a venit apoi, când s-au închis iar școlile. De atunci a clacat și nici nu mai găsesc un psiholog sau un psihiatru care să-l poată ajuta. Abia a reușit să-și încheie situația școlară. Nu știu ce vom face anul viitor, pentru că starea lui e din ce în ce mai gravă și refuză, de când a terminat școala, să mai iasă din casă. Și eu simt că am clacat, dar pentru mine nici nu am cum să mă mai gândesc la psiholog sau la psihiatru. Mi-ar fi mai bine dacă aș reuși să-l scot pe el din starea în care e”, spune o femeie din București, mamă singură.
Persoanele cele mai fragile
Mediul urban este cel mai afectat, în special orașele mari și cu precădere Capitala, spun psihologii. În natură, acolo unde nu este nici poluare foarte accentuată, nici zgomot continuu, iar viața oamenilor e mai liniștită, existând și activitate fizică în aer liber, problemele psihice sunt diminuate de un mod de viață mai sănătos, chiar dacă situația materială a majorității locuitorilor din mediul rural e sub nivelul celor din mediul urban. Mai este și o problemă de percepție, pentru că oamenii obișnuiți cu neajunsurile nu pot fi doborâți psihic atât de ușor de problemele care au afectat în ultimii doi ani majoritatea populației.
Situațiile tragice apar mai ales în cazul celor care au fost obișnuiți cu standarde de viață înalte, pe care le-au pierdut brusc și consideră că nu le vor mai putea recupera. Tocmai de aceea sunt mult mai afectați cei care locuiesc în marile orașe, unde este un cumul de factori, interni și externi, care afectează psihicul uman. În afară de copii și de adolescenți, care suferă cel mai mult, femeile sunt mai sensibile decât bărbații, iar sinuciderea este, de cele mai multe ori, un gest care vine în urma depresiei severe, poveștile de dragoste fiind doar pretexte. Dar și bărbații sunt acum afectați de aceleași probleme, spun psihologii.
Atenție la capcanele platformelor de socializare!
Facebook a introdus, cu trei luni în urmă, o nouă „pedeapsă” pentru cei care postează mesaje cu referire la sinucidere. Platforma șterge aceste mesaje, atunci când le identifică, anunță utilizatorul și îi indică să ceară ajutor, dacă simte că are probleme. Urmând pașii indicați de platformă, însă, utilizatorul care chiar are probleme nu găsește niciun ajutor, lucru despre care psihologii spun că ar putea să accentueze starea depresivă a victimelor, ba chiar să le împingă spre gestul sinuciderii.