România va avea o navă modernă şi rapidă de salvare pe mare, pentru care este dispusă să cheltuiască peste 32 de milioane de euro, capacităţile sale actuale fiind un pericol pentru toată lumea. Beneficiara investiţiei este Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), iar expunerea de motive întocmită în acest sens dezvăluie o stare de fapt îngrijorătoare. O notă inedită este adusă de argumentul mai degrabă emoţional decât practic invocat de ARSVOM pentru a convinge Guvernul să-i aprobe investiţia: chiar dacă societăţile de asigurare estimează costul vieţii unei persoane între 1 şi 9 milioane de dolari, pentru ei valoarea unui om este inestimabilă, astfel încât costurile achiziţiei sunt insignifiante.
Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre privind „necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „Navă specializată de căutare şi salvare pe mare cu capacitatea de 100 de persoane salvate””.
ARSVOM este organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, prin care acesta asigură activitatea de căutare și salvare a vieții omenești pe mare și intervenții în caz de poluare.
Nava trebuie să fie dotată cu echipamente de ultimă generaţie şi aibă următoarele caracteristici: lungime 51 metri, tracţiune minimă 15 tone, viteză la marş înainte de minim 26 noduri, autonomie 15 zile, rază de acţiune 1.500 mile marine.
Flotă învechită şi insuficientă
Flota ARSVOM este constituită în prezent din remorcherul Hercules, vechi de 35 de ani, cu o capacitate de 50 de persoane salvate, şalupele SAR Apollo şi Artemis, cumpărate în 2018, dar cu o capacitate redusă de salvare (câte 44 de persoane), navele Opal şi Topaz (vechi de 15 ani, capacitate de câte 4 persoane), nava Albatros (rază de acţiune de maxim 50 mile marine, capacitate de 25 persoane) şi navele Cristal, Safir şi Rubin (rază de acţiune de maxim 50 mile, capacitate de câte 9 persoane).
147.195.919 de lei este valoarea estimată a contractului
Majoritatea navelor au dimensiuni mici, autonomie redusă, propulsie lentă, nu au certificare internaţională, nu pot lucra în conjuncţie cu elicoptere şi pot acţiona doar în condiţii de vreme favorabilă. În aceste condiţii, capacitatea de intervenţie este limitată, iar „în cazul unor accidente majore (număr mare de naufragiați, condiții meteorologice nefavorabile, distanța mare de la țărm) infrastructura ARSVOM este insuficientă și nu va putea duce la bun sfârșit o astfel de intervenție”, se mai arată în nota de fundamentare.
Cu dotarea actuală, mor şi salvaţii, şi echipajul
„Cu dotarea actuală a ARSVOM, în cazul unor intervenții în condiții meteo extreme, se pune în pericol nu doar ducerea la bun sfârșit a salvării naufragiaților, ci și viața echipajului navei care efectuează intervenția de salvare”, precizează documentul. Toată această situaţie precară vine în condiţiile în care „transformarea portului Constanța într-un port sigur a fost una dintre condițiile importante impuse României pentru aderarea la Uniunea Europeană și la spațiul Schengen”. „Din păcate, navele din dotarea actuală a ARSVOM nu corespund condițiilor impuse de UE în activitatea de căutare și salvare pe mare și de aceea achiziția unei nave de căutare și salvare pe mare este imperios necesară”, concluzionează expunerea.
ARSVOM: Viaţa, inestimabilă; investiţia, insignifiantă
ARSVOM face şi o reprospectivă a dezastrelor maritime care au schimbat regulamentele UE cu privire la salvarea vieţii pe mare şi pe care România nu le respectă în prezent, cu actuala sa dotare: Costa Concordia (în 2012, cu 4.000 de persoane la bord), Estonia (în 1994, cu 850 de persoane date dispărute), DeepWater Horizon (în 2010, cu 19 persoane dispărute), Piper Alpha (în 1988, cu 167 de persoane decedate) etc. „Costul pierderii unei vieți omenești este estimat de specialiști între 1 și 9 milioane de dolari deși, din punctul nostru de vedere, valoarea omului este inestimabilă. Deci valoarea investiției devine insignifiantă dacă ne gândim prin prisma acestui aspect”, este nota emoţionantă introdusă în expunerea de motive.
Dotarea actual a ARSVOM este atât de proastă, încât o operaţiune de salvare se poate solda oricând cu moartea tuturor de la bord, de la naufragiaţi, la echipaj