Viktor Orbán a urcat sâmbătă pe scena Universității de Vară de la Băile Tușnad într-o ipostază fără precedent în ultimii 16 ani: aceea de lider al opoziției. La aproape trei luni și jumătate după înfrângerea suferită de Fidesz în alegerile parlamentare, fostul premier ungar a lansat un atac dur la adresa guvernului condus de Péter Magyar și a avertizat că Uniunea Europeană, în forma sa actuală, nu va mai exista peste 25 de ani.
Viktor Orbán a susținut că Uniunea Europeană, așa cum funcționează în prezent, nu va mai exista peste un sfert de secol. În opinia sa, dominația anglo-saxonă asupra politicii și economiei mondiale va fi înlocuită treptat de o ordine internațională condusă de Asia.
Fostul premier a precizat că nu își dorește dispariția proiectului european, ci transformarea sa profundă, în contextul schimbării raporturilor de putere la nivel mondial. Potrivit acestuia, organizațiile internaționale trebuie regândite pentru a putea supraviețui noii realități geopolitice.
Orbán a atacat din nou conducerea instituțiilor europene și a afirmat că nu ar accepta funcția deținută de Ursula von der Leyen, deoarece o consideră inutilă și crede că postul ar trebui desființat.
„Nu trebuie să preluăm Comisia, trebuie să ocupăm Bruxelles-ul”, a declarat Orbán.
Acesta a cerut politicienilor din alianța Patrioții pentru Europa să transforme instituțiile comunitare din interior. În opinia sa, rădăcinile actualelor probleme ale Uniunii Europene se regăsesc în mandatul Comisiei conduse de Jean-Claude Juncker, început în 2014.
Fostul premier a explicat și decizia de a nu-și ocupa mandatul în Parlamentul Ungariei. Orbán a spus că a avut îndoieli în privința utilității unui „discurs rațional” în actualul legislativ și că a preferat să lase această confruntare în seama unei generații mai tinere.
El a afirmat că se va concentra asupra construirii unei „mișcări de rezistență națională”, prin care Fidesz să-și recapete influența și să atragă noi categorii de alegători.
Orbán l-a elogiat și pe fostul ministru de Externe Péter Szijjártó, pe care l-a numit „cel mai bun ministru de externe din Europa”. Fostul premier și-a exprimat susținerea pentru trecerea acestuia la compania chineză BYD.
Printre „eroii” fostei guvernări au fost menționați și János Hajdu, șeful serviciului antiterorist TEK, anchetat în legătură cu o operațiune referitoare la fonduri provenite din Ucraina, precum și fostul ministru Balázs Hankó.
Orbán a susținut că presiunile la care sunt supuși foștii săi colaboratori îi vor transforma în viitori lideri ai Ungariei.
Cea mai dură parte a discursului a vizat noua guvernare de la Budapesta. Orbán a acuzat executivul condus de Péter Magyar de autoritarism și l-a comparat cu regimurile de stânga din America de Sud.
„Ungaria este noua Venezuela, doar fără bogăția petrolului”, a declarat liderul Fidesz.
Orbán a vorbit despre o „guvernare prin Facebook” și a acuzat noua putere că folosește comunicarea online pentru a evita dezbaterea politică și instituțională.
El a respins și acuzațiile care au vizat Fidesz în timpul campaniei electorale, inclusiv cele privind presupuse cazuri de pedofilie, pe care le-a descris drept „minciuni reușite”.
Fostul premier a apărat și activitatea fostului președinte Tamás Sulyok, înlăturat recent din funcție, susținând că afirmațiile potrivit cărora acesta ar fi fost o marionetă a Fidesz au fost false.
Orbán a calificat schimbările produse la nivelul instituțiilor statului drept „sfârșitul statului de drept”. El a comparat crearea unei noi autorități pentru gestionarea adversarilor politici cu practicile unor regimuri totalitare.
„Doar comuniștii și Hitler au mai făcut asta înainte”, a afirmat Orbán.
Liderul Fidesz a declarat că singurul lucru pentru care formațiunea sa ar trebui să-și ceară scuze este faptul că Péter Magyar a provenit din interiorul fostului partid de guvernământ.
Magyar a ocupat funcții în structurile apropiate de guvernarea Fidesz înainte de a deveni principalul adversar politic al lui Orbán și de a conduce partidul Tisza la victorie.
Fostul premier a criticat și direcția adoptată de noul guvern în privința războiului din Ucraina. Orbán a susținut că Ungaria și-a pierdut independența în politica externă și că noua putere urmează linia impusă de Bruxelles.
El a respins și perspectiva introducerii monedei euro în Ungaria, susținând că măsura este promovată de bănci și speculatori interesați de impunerea unor politici de austeritate.
Fostul premier a prezis că, în cea de-a 134-a zi de guvernare, va deveni evident că noul sistem construit de partidul Tisza este nesustenabil.
Orbán a recunoscut că cele aproape 2,5 milioane de voturi obținute de Fidesz nu sunt suficiente pentru formarea unei majorități. El a susținut însă că nemulțumirea publică va crește și va aduce noi alegători în jurul formațiunii sale.
În sprijinul acestei strategii, liderul ungar a dat exemplele Sloveniei, Poloniei și Austriei, unde politicieni învinși în alegeri au reușit ulterior să revină la putere.
Fidesz trebuie să se reinventeze, a spus Orbán, nu doar ca partid interesat de recâștigarea guvernării, ci ca „centru de servicii, incubator și pepinieră” pentru grupările care își doresc libertate.
El a amintit că mișcarea sa politică s-a format în perioada comunistă și că el însuși a fost reținut de poliție înainte de căderea regimului.
Înaintea discursului lui Viktor Orbán, László Tőkés a reluat tema autonomiei comunității maghiare din România, susținând că aceasta trebuie să rămână un obiectiv politic major. Fostul episcop reformat a vorbit despre necesitatea consolidării instituțiilor comunității maghiare și despre continuarea demersurilor pentru autonomie în Transilvania și în Ținutul Secuiesc, într-un moment în care, în opinia sa, drepturile colective și identitatea națională sunt supuse unor presiuni tot mai mari.
(sursa: Mediafax)