Părinţii sunt, în mod normal, sunt cei care se ocupă de protecţia copiilor în mediul online, fiind singurii răspunzători de acest lucru. Totuşi, odată cu apariţia reţelelor de socializare, un fenomen nou apărut pune sub semnul întrebării această presupunere. Este vorba despre sharenting, adică distribuirea de către părinte a imaginilor, filmulețelor sau a poveștilor despre copil.
Potrivit autorilor studiului „Acces, utilizări, riscuri și oportunități ale internetului pentru copiii din România”, trei din zece copii susţin că părinţii sau profesorii au publicat pe internet informaţii fără să îi intrebe în prealabil.
Adultul crează practic, prin intermediul acestor postări, o „amprentă digitală” a copilului cu mult înainte ca acesta să își înceapă propria viața digitală sau, în alte cazuri, paralel cu aceasta dar devenind parte din identitatea digitală. 23% dintre ei declară însă, că această activitate a părinţilor le-a creat disconfort emoţional, în timp ce în timp ce 21% raportează urmări neplăcute ca urmare a acestor postări: „Am întâlnit în cariera mea mulţi adolescenţi care se simţeau deranjaţi de faptul că părinţii sunt mult prea deschişi în ceea ce priveşte viaţa lor privată. Acest fenomen exista şi până acum, dar acum a început să devină vizibil la un nivel mai mare, iar cei mici sunt şi mai expuşi. Dacă în trecut, atunci când nu existau reţele de socializare, cei mici erau puşi într-o lumină proastă la întâlnirile cu rudele sau cu prietenii atunci când aceştia aflau, de exemplu că acel copil a făcut pipi în pat până la trei ani, acum postările acestea sunt văzute mult mai multă lume. Copiii sunt sensibili, au nevoie de intimitate de la o vârstă foarte fragedă şi pot fi foarte foarte vulnerabili”, a declarat pentru Jurnalul psihologul Cristina Mihaela Zaharia.
Şi profesorii contribuie
Totuşi, părinţii nu sunt singurii care propagă sharentingul. 17% dintre ei copiii care au participat la studiul EU Kids spun că profesorii au postat informații despre ei fără să îi consulte înainte. La toate situațiile, grupul de vârstă 13-17 ani declară în proporție mai mare decât cei de 9-12 ani că au trecut prin aceste situaţii, în special băieţii. Se remarcă variația mare de la o grup de vârstă la alta în rândul fetelor în ceea ce privește urmările actului de sharenting. Astfel, dacă 7 % dintre fetele de 9-12 ani declară că au primit comentarii negative ca urmare a postărilor părinților și 15% spun că au cerut părinților să șteargă aceste conținuturi, la 13-17 ani aceste procente cresc la 19%, respectiv 28%.
Cum poate fi combătut
Deşi în teorie pare simplu de oprit acest fenomen, specialistul susţine că părinţii ar trebui educaţi cu privire la acest fenomen având în vedere că partea legală, în acest caz, nu poate fi abordată: „Ceea ce se poate face este includerea părinţilor într-un curs de parenting în care să li se explice faptul că deşi legal au voie, pozele, filmuleţele şi alte materiale distribuite fără voia celor mici le poate provoca traume emoţionale. Această soluţie este singura, având în vedere că din punct de vedere legal, părinţii sunt responsabili pentru tot ce se întâmplă cu ei”, a adăugat Cristina Mihaela Zaharia.
30% dintre copiii cu vârste între 13 şi 17 ani au declarat că au fost deramjaţi de postările părinţilor despre ei, deşi doar 27% au primit comentarii negative legate de acestea