Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, a fost prezentat miercuri de către Comisia Europeană pentru aprobare, după mai bine de 25 de ani de negocieri. Acordul, finalizat în decembrie anul trecut, vine într-un context tensionat pentru comerțul global, în care țări precum Germania și Spania caută piețe alternative pentru a compensa pierderile comerciale cauzate de tarifele impuse de fostul președinte american Donald Trump, potrivit Reuters. Susținătorii acordului consideră că acesta va reduce dependența economică a Europei de China, mai ales în ceea ce privește materiile prime critice. Totuși, sunt foarte multe țări care se opun ratificării acestui acord. Guvernul de la București nu a exprimat deocamdată o poziție publică față de acord, dar asociațiile fermierilor se opun vehement ratificării lor.
În ciuda controverselor, Comisia Europeană promovează acordul ca fiind cel mai ambițios din istoria UE în ceea ce privește reducerile tarifare și ca un element esențial în strategia europeană de diversificare a relațiilor comerciale. Susținătorii subliniază beneficiile economice pe ambele planuri: pentru Europa – acces sporit pe piețele Mercosur pentru mașini, echipamente industriale, produse chimice, brânzeturi, șuncă și vin; iar pentru America de Sud – oportunități sporite de export și investiții, dar și o apropiere strategică de Europa.
Autoritățile de la București au alte priorități
În România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) trage un semnal de alarmă și arată că țara noastră nu poate ratifica acordul în forma lui actuală. Poziția fermierilor români față de acest acord este una cunoscută de multă vreme, asociațiile lor opunându-se de la început ratificării lui. Pe cât de mare este vehemența fermierilor noștri, pe atât de mare este și tăcerea autorităților de la București. Până acum, de la nivelul Ministerului Afacerilor Externe sau de la Guvern nu există nicio poziție oficială față de acordul Mercosur. Fermierii români au lansat deja un apel public către toate autoritățile, inclusiv către președintele Nicușor Dan, pentru a se opune ratificării acordului Mercosur-UE.
„O astfel de ratificare ar fi încă un semn al decalajului considerabil dintre declarațiile făcute la începutul mandatului președintei Ursula Von Der Leyen și acțiunile întreprinse până acum de Comisie. Contrar opiniei predominante în cadrul Comisiei, considerăm că acordul UE-Mercosur nu a fost niciodată atât de dăunător din punct de vedere economic și politic pentru agricultorii, comunitățile rurale și consumatorii din Europa. Trebuie să înțelegem și să respingem ferm o astfel de procedura simplificată. Acest acord în forma lui actuală nu poate fi ratificat și implementat de către România”.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare
O piaţă de peste 700 de milioane de consumatori
Acordul de parteneriat UE-Mercosur va crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piaţă de peste 700 de milioane de consumatori, susține Comisia Europeană. Întreprinderile din UE se vor bucura de avantajul primului venit, beneficiind de tarife mai mici într-o regiune în care majoritatea celorlalte ţări se confruntă cu tarife ridicate şi cu alte bariere în calea comerţului. Se estimează că acordul poate creşte exporturile anuale ale UE către Mercosur cu până la 39% (49 de miliarde euro), sprijinind peste 440.000 de locuri de muncă în întreaga Europă.
Acordul va reduce taxele Mercosur adesea prohibitive pentru exporturile UE, inclusiv pentru produsele industriale esenţiale, cum ar fi autoturismele (în prezent 35 %), utilajele (14-20 %) şi produsele farmaceutice (până la 14 %).
Ce câștigă UE
Se preconizează că exporturile agroalimentare ale UE către Mercosur vor creşte cu aproape 50%, deoarece acordul reduce tarifele ridicate pentru principalele produse agroalimentare ale UE, în special vin şi băuturi spirtoase (până la 35%), ciocolată (20%) şi ulei de măsline (10%).
Acordul va sprijini, de asemenea, creşterea exporturilor de produse agroalimentare tradiţionale şi de înaltă calitate ale UE. Mai mult, va pune capăt concurenţei neloiale din partea produselor Mercosur care imită produse autentice din UE prin protejarea a 344 de indicaţii geografice ale UE.
Este nevoie de acordul a 15 state
Pentru a deveni realitate, acordul are nevoie de aprobarea Parlamentului European și de susținerea a cel puțin 15 state membre UE, care să reprezinte 65% din populația Uniunii. În acest moment, aceste condiții nu sunt garantate, iar opoziția este semnificativă, în special din partea Franței. Această țară, cel mai mare producător de carne de vită din UE, se opune ferm documentului, pe care l-a numit „inacceptabil”. Atât fermierii francezi, cât și cei din alte state membre susțin că acordul ar deschide poarta unor importuri masive de produse agroalimentare sud-americane, în special carne de vită, care nu ar respecta standardele europene de siguranță alimentară și protecție a mediului. Comisia Europeană neagă aceste riscuri
„Prin ratificarea acestui acord, România își va deschide piața pentru importuri alimentare foarte ieftine, dar nu neapărat și de o calitate care respectă standardele UE. În schimb, în ceea ce privește deschiderea pieței Mercosur, România nu are prea multe de câștigat pentru că nu prea avem ce să exportăm acolo. Se vorbește despre exporturile UE de tehnologie în țările Mercosur, dar aici câștigă țările care produc aceste tehnologii, noi nu mai avem o industrie care să le producă. Asta înseamnă că România va fi doar o piață de desfacere și acest lucru se va vedea rapid în deficitul balanței comerciale cu țările Mercosur”.
Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
Ce înseamnă Mercosur
Mercosur este alcătuit din patru țări membre: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay și asociația a luat ființă în 1991. Grupul cuprinde 295 de milioane de oameni și are un PIB combinat de aproape 2 trilioane de dolari. Pe lângă cele patru țări, Mercosur mai are ca țări asociate Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru și Surinam ca membri asociați. Obiectivul principal al Mercosur este de a asigura libera circulație a mărfurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor între statele sale membre. În baza acestui acord, vor fi eliminate tarifele pe care statele Mercosur le impun importurilor europene de autoturisme, piese de schimb, utilaje, produse chimice, produse farmaceutice, lactate, băuturi spirtoase, vin, dar și îmbrăcăminte și încălțăminte. De cealaltă parte, UE ar urma să-și deschidă piața pentru produse agroalimentare din America de Sud, ceea ce a provocat nemulțumirile fermierilor europeni. Mercosur a ajuns la un acord comercial cuprinzător cu UE în 2019, după 20 de ani de negocieri continue, dar ulterior a fost suspendat din cauza unor diferende legate de mediu. Potrivit datelor Băncii Mondiale, țările fondatoare aveau în 2020 un produs intern brut combinat de 1,9 trilioane de dolari, făcând Mercosur unul dintre cele mai mari blocuri economice. În comparație, al doilea grup economic din America Latină, Alianța Pacificului (înființată în 2011 de Chile, Columbia, Peru şi Mexic), a avut un PIB combinat de aproximativ 1,8 trilioane de dolari.