În mod inevitabil, una dintre cerințele sindicatelor este legată de salariul minim pe economie care ar ajuta circa 1 milion de angajați, dar patronatele ar fi afectate de o astfel de creștere, multe firme urmând să aibă dificultăți grave în legătură cu plățile și continuitatea în activitate.
O majorare forțată a salariului minim pe economie ar însemna inclusiv restrângerea activității multor IMM-uri, ceea ce duce la disponibilizări, astfel încât devine o măsură în dezavantajul salariaților, nu doar al firmelor. În plus, salariul minim nu înseamnă creșterea automată a tuturor celorlalte venituri ale bugetarilor, ci o creștere a taxelor, impozitelor și amenzilor - toate fiind raportate la acest indicator. O propunere din partea patronatului UGIR-1903 ar putea schimba situația: majorarea salariului minim să se facă din impozitele pe salarii, astfel încât banii să ajungă la angajați.
Sindicatele se unesc pentru un nou protest, pe 29 octombrie. Cele mai mari probleme sunt în sistemul de apărare și în administrația publică, sindicatele din aceste sectoare economice fiind cele care amenință, de la începutul anului, cu proteste de stradă și declanșarea grevelor. Miercuri se vor reuni, în stradă, 4 din cele 5 confederații naționale sindicale: Cartel ALFA - din care fac parte FSNPPC și FNSA, FRĂȚIA, CSDR și MERIDIAN care au decis organizarea unui miting de amploare, miercuri, 29 octombrie, în fața Guvernului.
Cerințele sindicatelor vizează inclusiv majorarea salariului minim pe economie, în situația de criză economică declanșată de creșterea prețurilor și a inflației accelerate, dar în acest fel nu se vor putea alia și patronatele la proteste, pentru că o majorare a salariului minim afectează activitatea foarte multor firme.
Majorarea salariului minim pe economie înseamnă, de fapt, creșterea colectării unor sume mai mari de bani la bugetul statului, pentru că automat cresc toate taxele, impozitele și amenzile raportate la salariul minim, în timp ce beneficii ar aduce doar pentru circa 1 milion de angajați la stat sau la privat care sunt plătiți cu salariul minim. Toți ceilalți vor avea mai mult de pierdut. Pentru bugetari, creșterea salariului minim înseamnă, de fapt, o scădere a veniturilor, pentru că pe grila de salarizare se face calculul cu raportare la valoarea minimă din anul 2018, nu la salariul crescut periodic.
Anul acesta, în luna aprilie, cea mai recentă creștere a salariului minim a dus la „căderea sub grilă” a celor pe care le primesc unele categorii de bugetari cu studii superioare, de exemplu muzeografii și bibliotecarii.
În mediul privat, peste 4 milioane de salariați vor rămâne cu aceleași venituri, pentru că firmele nu pot crește salariile decât dacă își reorganizează activitatea, ceea ce înseamnă disponibilizări sau restrângerea activității - toate acestea fiind, în final, în detrimentul angajaților. Pe de altă parte, acele firme care vor fi grav afectate de această nouă criză economică ar intra în faliment, ceea ce duce la creșterea automată a ratei șomajului - tot în detrimentul angajaților.
Propunerea patronatului UGIR-1903
În acest context, Confederaţia Naţională Patronală „Uniunea Generală a Industriașilor din România - UGIR-1903”, cea mai veche organizație patronală din Europa continentală, vine cu o propunere: „Am putea susține creșterea salariului minim pe economie într-o singură variantă: să transferăm de la impozitul datorat statului o anumită sumă, eventual 500 de lei, către angajat. Doar în acest fel s-ar putea crește veniturile angajaților, fără a fi afectată activitatea firmelor, mai ales a IMM-urilor, iar statul va avea oricum de câștigat, menținându-se puterea de cumpărare la un nivel suficient de ridicat, pentru a se susține în continuare economia României și colectarea de taxe și impozite la buget. Altfel nu înțelegem decât că s-ar crește salariul minim pentru a se putea colecta mai mult la bugetul de stat”, a explicat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele UGIR-1903.
Pentru a putea lupta împreună împotriva abuzurilor Guvernului, sindicatele și patronatele ar trebui să găsească o soluție comună și să aibă revendicări similare. Protestul care va avea loc în fața Guvernului, miercuri, unește doar 4 mari confederații, excepția rămânând Blocul Național Sindical (BNS), dar lipsesc în continuare și patronatele, deși nici mediul de afaceri nu este de acord cu măsurile de austeritate ale Executivului.
Nu mai acceptă austeritatea
După ce au anunțat protestele comune mai multe federații patronale din cele 4 confederații, ultima care și-a anunțat prezența este Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA), membră a Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA”.
Mesajul sindicatelor care protestează este: „Nu mai acceptăm austeritatea, disprețul și inechitatea! Nu mai acceptăm ca lucrătorii cinstiți să plătească greșelile guvernanților!”.
FNSA participă la protest pentru a apăra locurile de muncă din administrația publică și dreptul cetățenilor la servicii publice funcționale. „Guvernul României anunță tăieri de zeci de mii de posturi și reduceri salariale, în timp ce cei aflați la putere nu simt nicio tăiere. Aceste măsuri nu rezolvă deficitul bugetar, ci blochează administrația și lovesc direct în oameni. Datele vorbesc de la sine: 34.000 de posturi tăiate din administrația locală plus 6.000 posturi de demnitari/consilieri. 40% dintre funcționari se vor pensiona oricum în următorii 10 ani pentru că vor îndeplini condițiile. Guvernul taie încă 20% dintr-un sistem deja subdimensionat. Aceasta nu este reformă - este o amputare forțată a capacității administrative. Nu putem vorbi de eficiență când concediem oameni fără o analiză reală a nevoilor fiecărei comunități. Lucrătorii din administrația locală devin victimele politicilor fiscale eșuate”, a declarat Bogdan Șchiop, președinte FNSA România.
Retragerea proiectului de disponibilizări
FNSA cere Guvernului retragerea de urgență a proiectului de disponibilizări, deschiderea unui dialog real cu reprezentanții salariaților, o reformă adevărată, dezbătută în Parlament, cu argumente și soluții, nu impusă de la centru după modelul „Reforma mea”.
„Pe 29 octombrie, vom fi în stradă pentru a ne apăra drepturile și demnitatea. Invităm toți colegii din administrația publică și pe toți cei care cred într-un stat care funcționează pentru cetățeni să ni se alăture!”, a transmis FNSA.
În ultimele luni, toate încercările de negociere cu premierul Ilie Bolojan au eșuat. Mai multe sindicate au anunțat că protestele vor continua până la blocarea totală a României. Federațiile sindicale din administrație au protestat la București de mai multe ori, având o primă acțiune comună la jumătatea lunii septembrie față de politicile sociale și economice ale Guvernului Bolojan care le afectează grav activitatea.
Sindicatele au subliniat faptul că prin aceste măsuri de austeritate Guvernul dorește să facă cea mai mare concediere colectivă din ultimii 30 de ani, deși aparatul de stat are nevoie de funcționari și sunt instituții în care nu se poate demonstra așa-zisa risipă despre care vorbește premierul. Se vorbește despre tăierea până la 45% a posturilor din aparatul de stat, dar și de „privatizarea” instituțiilor - pentru că după ce se vor face concedierile, serviciile sociale vor fi externalizate către firme private.
Măsuri „din pix” și „pe persoană fizică”
Surse din Secretariatul General al Guvernului au declarat, pentru Jurnalul, că același plan se va aplica și în cazul ministerelor și al SGG, urmând să rămână doar câte două departamente controlate de stat, iar restul ar fi externalizate. Premierul Ilie Bolojan i-a chemat la discuții pe reprezentanții sindicatelor, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat în urma negocierilor.
Măsurile „din pix” promovate „pe persoană fizică”, de tipul „reforma mea”, ale premierului Ilie Bolojan creează premisele unui blocaj generalizat în sectorul de activitate, sfidând și regulile dialogului social. De asemenea, Poliția locală ar putea fi înlocuită cu firme de pază, pe principiul externalizării.
Cel puțin pentru administrația publică, pretinsa reformă a guvernului înseamnă cel mai mare val de concedieri din ultimii 30 de ani, dar și transferul serviciilor sociale către firme private - ceea ce deschide calea spre înlocuirea sinecurilor - acolo unde chiar există - cu firme de casă ale partidelor de la guvernare.
Sindicatele din administrație amenință în continuare cu greva generală în toate sectoarele de activitate, dacă Guvernul nu renunță la această strategie bazată pe austeritate și scumpirea vieții de zi cu zi.
Probleme grave în sistemul de apărare
Poliția, Jandarmeria, Pompierii și toate celelalte structuri de apărare au anunțat, încă de luna trecută, că riscă să fie efectiv destructurate prin măsurile de austeritate pe care vrea să le aplice Guvernul Bolojan. Sindicatele polițiștilor și rezerviștilor au încercat să le explice membrilor Executivului că se poate ajunge efectiv în imposibilitatea de a mai asigura ordinea publică dacă se va încerca o nouă modificare a salarizării și a legii pensiilor care să fie în dezavantajul angajaților MAI și al celorlalte structuri din domeniul apărării naționale.
O simplă modificare la legea pensiilor ar scoate din sistem 17.000 de polițiști și jandarmi, ducând MAI la un deficit de 35%, majoritatea ofițeri operativi. Sindicatele din MAI au fost invitate la discuții cu reprezentanții Guvernului, după ce au anunțat că se pregătesc de proteste, dar nu s-a ajuns la niciun rezultat.
Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC) a atras atenția Guvernului asupra pericolului de a se ajunge în situația slăbirii capacității României de a-și asigura apărarea, ordinea publică și securitatea națională.
Se solicită referendum pentru Legea apărării
FSNPPC a susținut, în cadrul ședinței organizatorice a reprezentanților confederațiilor sindicale, noua formă extremă și masivă de protest, pe care liderii sindicali au anticipat-o încă din 28 august, când au transmis un comunicat de presă referitor la măsurile care vor fi adoptate, dacă așa-numitele pachete de reformă vor afecta interesele familiei ocupaționale din Apărare și ale pensionarilor MAI.
Principalele revendicări generale din documentul comun adoptat de confederațiile sindicale, cu privire la familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională prevăd: asigurarea, prin lege, a predictibilității în salarizare, în carieră și în pensionare; salarizare atractivă/motivantă pentru polițiști/militari/personalul contractual, desființarea inechităților, în cazul pensiilor militare de stat, produse de formule diferite de calcul și onorarea gradului și a funcției deținute de rezerviști.
De asemenea, se solicită Guvernului reacordarea „sporului de armată” pentru lucrătorii civili din acest sector de activitate și un referendum pentru noua Lege a Apărării.
Vom ieși în stradă pentru a arăta că nu mai acceptăm să fim victimele unui sistem care promovează austeritatea, ca semn al incompetenței și al lipsei de responsabilitate a celor aflați la conducere. Este momentul să ne facem auzite revendicările și să cerem măsuri concrete, juste și imediate pentru protejarea lucrătorilor! Nu mai acceptăm batjocura decidenților politici și inechitatea aplicată angajaților din România!
Confederațiile sindicale protestatare