Cancerul de rinichi, cel din ţesutul acestui organ, este catalogat ca cel mai violent din bolile canceroase apărute în circuitul rinichilor. Simptomele sunt derutante şi de aici prezentarea târzie la spital, întârzierea aceasta reduce drastic şansele de reuşită a chirurgiei. Interviu cu medic primar doctor Cristian Surcel, de la Institutul de Transplant Renal şi Urologie Fundeni, vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale a Chirurgilor Tineri în Urologie
Florin Condurăţeanu: - Oamenii se sperie când urina lor este mai colorată, au motiv?
Dr. Cristian Surcel: - Pe parcursul zilei urina este mai colorată sau mai puţin colorată. Este vorba de o urină mai concentrată, deci cu o culoare mai intensă. Firesc, urina are momente când este mai diluată şi culoarea este mai pală. Este o funcţionare normală a rinichiului pe parcursul zilei şi nu este un motiv de îngrijorare.
F.C.: - Lumea deja ştie că atunci când urina este brună, ca berea şi scaunul decolorat sună alarma de la ficat. De ce este atât de periculos cancerul de rinichi ?
Dr. C. Surcel: - Cancerul de rinichi este acela ce apare în parenchimul rinichiului, mai pe înţeles, tumora canceroasă se află în carnea rinichiului. Este cea mai brutală formă de cancer din aparatul reno-urinar. El dă semne derutante şi se descoperă adesea într-o fază avansată, cu metastaze, cu ocazia unei ecografii. La noi, circa 50% din cazurile de cancer de rinichi ajung la spital în fază avansată, cu prezenţa metastazelor. În cancerul de rinichi se urinează cu sânge, dar sângele apare şi dispare, nu este abundent. Un alt simptom este o durere lombară, dar suferindul se obişnuieşte cu durerea şi acuză mai degrabă o discopatie lombară, necazuri la şale din pricina vertebrelor. Rinichiul se măreşte, suferindul îşi poate sesiza tumora prin pipăire în zona din spate a abdomenului. Rar se întâmplă ca să apară toate cele trei simptome. Dar dacă se decelează doar unul din semne - sânge în urină, durere la şale, inflamaţia rinichiului - pacientul trebuie să meargă la spital, să facă pentru început o ecografie. Aceste simptome se însoţesc şi cu febră de 38-39 fără vreo infecţie, se descoperă şi o hipertensiune rebelă. Bolnavul cu cancer de rinichi este anemic, palid, are culoarea de lumânare. Cei cu grad ridicat de risc trebuie să fie periodic investigaţi ecografic. Cu risc sunt cei care au avut în familie rude cu cancer de rinichi, cei sub dializă, cei cu insuficienţă renală, cei cu formaţiuni apărute pe rinichi.
F.C.: - Cancerul de rinichi unde împrăştie metastazele?
Dr. C. Surcel: - Metastazele ajunse în plămâni provoacă tuse, sânge în spută, respiraţie dificilă. Metastazele invadează şi oasele, cu urmare sunt fracturi la şocuri minore şi dureri în zona oaselor. Metastazele ating şi colonul şi intestinul subţire, chiar şi diafragma.
F.C.: - Cum acţionează medicina?
Dr. C. Surcel: - Soluţia este chirugia, intervenţia cu bisturiul. Dacă tumora nu depăşeşte 4-5 centimetri, se scoate tumora cu ţesuturile învecinate până se ajunge la ţesut sănătos. Dacă tumora este mai mare, se scoate tot rinichiul, se îndepărtează şi glanda suprarenală, straturile de grăsime şi ganglionii. Se ajunge ca 30-40% din cancerele de rinichi operate să ducă la supravieţuirea bolnavilor şi peste 5 ani. Atragem atenţia asupra unor aspecte mai puţin bănuite de populaţie. Fumătorii au un risc de 4 ori mai mare de cancer de rinichi decât nefumătorii. Şi obezii fac de 3 ori mai des cancere de rinichi .
Cancerele de vezică urinară constituie un capitol separat şi important. Dacă tumora canceroasă a atacat mucoasa, dar nu a străpuns peretele vezicii urinare se scoate formaţiunea tumorală şi zona de perete prin interveţie cu endoscopul. Dacă însă cancerul a pătruns în peretele vezicii urinare se îndepărtează toată vezica urinară cu ganglionii şi zonele învecinate. Chirurgul alcătuieşte o altă vezică urinară dintr-o bucată de colon.