Măsura ar priva Moscova de un venit anual de 19 miliarde de dolari, care poate diminua sensibil puterea de finanțare a mașinii de război angrenate în agresiunea împotriva Ucrainei. Decizia promovată de SUA, Canada, Marea Britanie și Japonia în cadrul G7, anticipată de câteva zile, a provocat deja vineri, 24 iunie, o creștere a cotației aurului de 3,5 procente, uncia atingând nivelul de 1826,5 dolari. Ieri, creșterea prețului aurului a continuat.
Un nou val de sancțiuni împotriva Rusiei se formalizează în cadrul reuniunii G7 găzduite de Germania. Ca un răspuns la îndemnul premierului britanic care-i chema pe ceilalți lideri adunați la masa bogaților „să-și arate pectoralii” în fața lui Putin, a fost agreată măsura interzicerii importurilor de aur rusești. Președintele american Joe Biden evalua duminică faptul că Statele Unite au provocat Rusiei costuri fără precedent care o lipsesc de veniturile de care are nevoie pentru finanțarea războiului contra Ucrainei. Boris Johnson estimează că interzicerea importurilor de aur „va lovi direct în oligarhii ruși și va ataca inima mașinii de război a lui Putin”, iar Antony Blinken, secretarul de stat american, evalua sancțiunea ca având efect diminuarea veniturilor Rusiei cu 19 miliarde de dolari.
2.000 DE TONE DE AUR ÎN REZERVA BĂNCII NAȚIONALE A RUSIEI
Cifra anunțată de șeful Departamentului de Stat corespunde exporturilor de aur ale Rusiei din anul 2020, care s-au derulat în proporție de 90 la sută pe piața de la Londra, centrul mondial al comerțului cu metal galben. În ultimii ani, veniturile din vânzarea aurului pe piața internațională au adus anual Rusiei între 10 și 20 de miliarde dolari. Anul trecut, exporturile s-au cifrat la 15 miliarde euro. În ansamblul exporturilor Rusiei, aurul reprezintă însă doar 5 procente, cu mult mai puțin față de petrol și gaz, principalele produse care-i asigură grosul veniturilor din comerțul exterior. Banca Rusiei este puțin interesată să vândă din rezerva de aur care asigură stabilitatea rublei și dă încredere populației în moneda națională, chiar dacă menținerea cursului se face cu mari eforturi. După acapararea Crimeei, Banca Centrală a Rusiei a promovat constant o politică de diversificare a rezervelor, prin dedolarizare, în favoarea aurului. La începutul anului 2022, aurul reprezenta 21,5 la sută din rezervele internaționale ale băncii, de două ori mai mult decât cele în valuta americană (10,9 la sută). Potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului (WGC), Banca centrală a Rusiei deține mai mult de 2.000 de tone de aur, echivalentul a 140 miliarde de dolari, ceea ce o plasează pe locul 5 în lume în privința rezervelor. Pentru comparație, rezerva de aur a BNR este de 103,6 tone, echivalentul a 5,741 miliarde euro, în prețuri de piață internațională la 31 mai, rezervele internaționale-devize plus aur - fiind de 46,661 miliarde euro.
STOCUL DE AUR TRECUT LA SECRET
Rusia a trecut la o restricționare a datelor privind activitatea economică din domenii strategice. Astfel, din luna mai, Ministerul Energiei a decis să blocheze accesul la informații privind producția lunară de petrol și gaze, iar multor companii importante li s-a interzis să publice bilanțuri financiare. Recent, sunt trecute în categoria secretelor de stat și informațiile despre rezervele internaționale în devize și aur, pe care Banca Națională a Rusiei le publica săptămânal.
Sancțiuni cu efect de viitor
Diversificarea resurselor financiare ale Rusiei și stocul de rezerve i-au permis să limiteze efectul sancțiunilor. Continuarea alimentării economiei cu veniturile din exportul de petrol și gaze nu a impus Rusiei să vândă din rezerva de aur, dar situația se poate schimba, pe măsură ce sancțiunile vor forma o masă critică asupra economiei rusești. În 2021, Rusia a fost al doilea producător aurifer al lumii, cu 331 tone extrase, după China și înaintea Australiei. Firmele rusești sunt un principal jucător pe piața aurului de la Londra. Blocarea accesului la operațiunile comerciale pe acest centru financiar important pentru schimburile de materii prime va avea un impact enorm asupra capacității lui Putin de a strânge resurse, apreciază un comunicat al guvernului britanic, care adaugă „efectul asupra elitelor rusești care foloseau aurul pentru a ocoli sancțiunile occidentale”. Publicația economică La Tribune precizează că măsurile privind interzicerea importurilor de aur din Rusia, anunțate de G7, nu vizează aurul acoperit de contracte înainte de instituirea embargoului, ci se referă doar asupra metalului nou extras.
Efect imediat pe piața aurului
Vineri, 24 iunie, când a devenit publică intenția ca la reuniunea G7 să se anunțe interzicerea importurilor de aur din Rusia, cotația metalului galben a crescut la Londra cu peste 3 procente, atingând 1.836,5 dolari uncia ( 31,1 grame). Ieri dimineață, când deja măsura s-a cristalizat ca o decizie fermă a celor 7, prețul aurului și-a continuat urcarea, ajungând la 1.841,2 dolari uncia. Recordul istoric al prețului aurului a fost atins în 3 august 2020, pe fondul recesiunii globale produse de pandemia covid, cotat la 2.033 dolari uncia.
Embargo limitat
La scară mondială, impunerea unui embargo strict asupra aurului rusesc rămâne incertă. În 2021, Elveția a fost primul importator de aur al lumii, cu o valoare de 92 miliarde dolari, atrăgând un sfert din cantitatea globală comercializată. Alte țări mari importatoare sunt India, cu 55,8 miliarde dolari, Marea Britanie (53,7) și China (43,7). O clarificare pentru poziția marilor importatori o dă Elveția, care a primit în luna mai, 3 tone de aur din Rusia. Oficiul federal al vămilor și de securitate la frontiere a comunicat că „importurile de aur din Rusia nu sunt interzise prin ordonanța instituită ca măsuri legate de situația din Ucraina. Doar exporturile de aur către Rusia sunt interzise prin regimul de sancțiuni existent”. Stocurile istorice de aur rusesc, aflate în depozitele bancare elvețiene, pot fi negociate. Doar lingourile noi, rafinate după 7 martie 2022, sunt supuse interdicției.