Preşedintele Klaus Iohannis a intrat în ultimul an de mandat, iar mult-anunţatul său proiect de ţară cu obiectivele României pe termen mediu şi lung nu a depăşit faza „comitetelor şi comiţiilor”. Iohannis a reuşit, în schimb, ceea ce nu-şi propunea proiectul său de ţară: să rămână prizionierul luptelor politice şi intereselor de moment, declarând recent că nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul.
Comisia prezidenţială privind Proiectul de ţară a fost înfiinţată la 29 septembrie 2016, printr-o decizie semnată de preşedintele Iohannis. A început să funcţioneze din 30 septembrie 2016, urmând să fie desfiinţată după realizarea Proiectului de ţară, un document politic programatic care să cuprindă consensul partidelor şi formaţiunilor politice parlamentare.
Comisia, condusă de consilierii prezidenţiali Cosmin Marinescu şi Leonard Orban, este alcătuită din 25 de membri, persoane independente şi reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice parlamentare. Cheltuielile necesare organizării şi funcţionării comisiei sunt asigurate din bugetul Administraţiei Prezidenţiale, conform deciziei lui Iohannis, dar bugetele Preşedinţiei pe 2017 şi 2018, publicate pe site-ul instituţiei, nu specifică, separat, sumele alocate pentru această comisie. Iniţial, comisia avea 24 de membri, iar după un an, Iohannis a semnat o decizie prin care a mărit numărul acestora la 25.
De altfel, majoritatea documentelor postate pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale se referă în principal la organizarea şi funcţionarea comisiei, şi nu la activitatea sa propriu-zisă. Nu există decât un singur document care arată că membrii comisiei au lucrat la Proiectul de ţară, şi anume sinteza tematică a evenimentului „Preşedintele României, în dialog cu mediul de afaceri” - etapă de consultare şi dezbatere publică în cadrul Proiectului de ţară, care a avut loc la 25 aprilie 2017, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Şi aceasta chiar dacă pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la secţiunea „Angajamente/Proiectul de ţară”, se menţionează că “până în prezent, Comisia Prezidenţială a avut mai multe întâlniri la nivelul grupurilor de lucru, în cadrul cărora au fost elaborate patru documente tematice, care vor sta la baza documentului final al Proiectului de ţară. Comisia s-a întrunit în plen ultima oară în data de 16 octombrie 2017, când au fost dezbătute şi analizate cele patru direcţii tematice din cadrul Proiectului de ţară”.
Prea puţin pentru obiectivele ambiţioase ale comisiei şi ale lui Iohannis: proiectul unei „Românii europene, moderne şi prospere. Este drumul pe care ţara noastră va trebui să-l parcurgă pentru a oferi cetăţenilor siguranţă şi prosperitate. Astăzi, mai mult decât oricând, românii au nevoie de o viziune integratoare, pe termen lung, nu una a intereselor politice de moment”.
Concret, dincolo de aceste generalităţi, comisia trebuia să elaboreze o primă formă a Proiectului de ţară, care să fie pusă în dezbatere publică, adaptată şi apoi asumată politic. Ceea ce nu s-a întâmplat. În martie anul trecut, într-un discurs susţinut la Camera de Comerţ Americană din România, Iohannis mai făcea o promisiunie: "Vă lansez tuturor invitaţia de a vă implica prin idei şi soluţii şi în legătură cu Proiectul de ţară pe care îl voi supune unui proces de consultare publică în lunile care urmează".
„Este un proiect pe termen mediu şi lung, adică depăşim chestiunile cotidiene, luptele politice sau interesele de moment, dar fiecare partid va avea posibilitatea prin prezenţa în această comisie să-şi promoveze propriile idei”,
Mădălina Dobrovolschi, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale.
Cine reprezintă partidele
Din Comisia pentru Proiectul de ţară fac parte reprezentanţi ai partidelor parlamentare, inclusiv PSD şi ALDE. Este vorba despre Viorel Ştefan, Marius Nica (PSD), Ene Dinga, Adrian Ciocănea (PNL), Winkler Gyula, Korodi Attila (UDMR), Varujan Pambuccian, Ovidiu Ganţ (minorităţi), Varujan Vosganian, Radu Cojocaru (ALDE), Siegfried Mureşan (n.r acum PNL), Lucian Curtu (PMP), Daniel David şi Vlad Voiculescu (USR).
Un minim istoric
În ciuda rolului constituţional de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, în timpul mandatului său, Iohannis s-a aflat într-o dispută permanentă cu Guvernul şi Parlamentul, controlate de majoritatea PSD-ALDE. La sfârşitul anului trecut, şeful statului a recunoscut: “Colaborarea mea cu PSD a ajuns la un minim istoric. (...) Colaborarea s-a redus la nimic”.
Preşedintele Iohannis a declarat la sfârşitul lunii decembrie că nu va fi niciun fel de pace cu Guvernul, dar că va avea grijă să colaboreze doar pe chestiuni europene